O decizie surprinzătoare a Curţii Constituţionale, în favoarea independentului Remus Cernea, dă peste cap scrutinul de duminică din Colegiul 19, împreună cu întreg sistemul electoral. În urma hotărârii Curţii Constituţionale care îi dă dreptul să candideze ca independent, liderul Partidului Verde, Remus Cernea, spune că ar trebui oprită campania electorală pentru Colegiul 19. Cele două candidate, Liliana Mincă Ghervasuc (PC) şi Teo Trandafir (PDL), ar trebui să se retragă din cursă, crede Remus Cernea, ca să demonstreze că nu acceptă să concureze în baza unei legi neconstituţionale şi că „nu îşi doresc să ajungă la putere cu orice preţ". Nici una dintre candidate nu a răspuns provocării. Cum se explică însă victoria lui Remus Cernea la Curtea Constituţională în condiţiile în care contestaţia similară pe care a depus-o în ianuarie a fost infirmată? Judecătorii constituţionali s-au răzgândit şi au dat ieri o nouă interpretare legii.

O argumentaţie în ianuarie, alta în aprilie

Şi acum, în cazul alegerilor de duminică din Colegiul 19, şi în ianuarie 2010, când acelaşi Remus Cernea a vrut să candideze în Colegiul 1 din Bucureşti, în discuţie a fost alineatul 17 al articolului 48 din Legea electorală. Acesta spune că „la alegerile parţiale pot participa numai partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral, individual sau într-o alianţă politică ori electorală". În ianuarie 2010, CCR a decis că acest alineat este constituţional şi a argumentat că organizarea unor alegeri parţiale are drept scop „completarea mandatelor parlamentare, însă cu respectarea structurii Parlamentului, constituite în urma desfăşurării ultimelor alegeri generale". „În plus, a admite posibilitatea ca în urma alegerilor parţiale să obţină mandat de parlamentar o persoană care nu aparţine unui partid reprezentat în Parlament înseamnă a consacra ca ceea ce nu s-a obţinut prin alegerile generale să se poată obţine pe calea ocolită a alegerilor parţiale", au mai arătat judecătorii în Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010.

Ieri însă interpretarea CCR pare să se fi schimbat, iar alineatul cu pricina a fost declarat neconstituţional. Până când va fi publicată motivarea acestei decizii, ca explicaţie pentru situaţia paradoxală poate fi avansat un singur lucru: în ianuarie, Remus Cernea a ridicat excepţiile de neconstituţionalitate din calitatea de preşedinte al Partidului Verde, iar acum, din cea de candidat independent. Indiferent de argumentele invocate de acesta, judecătorii CCR s-au pronunţat în final însă asupra aceluiaşi alineat. Alineat care ar trebui să fie constituţional sau nu, indiferent de cine şi din ce postură îl atacă.

Tot ieri judecătorii CCR au respins însă obiecţiile lui Cernea faţă de alte două prevederi din Legea electorală. Este vorba de cele referitoare la cuantumul depozitului minim pe care trebuie să-l constituie candidaţii (echivalentul a cinci salarii minime brute pe ţară) şi de numărul de semnături necesare pentru înscrierea candidaturii (minimum 4% din numărul total al alegătorilor din colegiul uninominal, de patru ori mai mult decât recomandă Consiliul Europei, după spusele lui Remus Cernea).

Alegerile din Colegiul 19, neconstituţionale?

Prin declararea drept necon­stituţional a alineatului care reglementa tocmai condiţiile de intrare în cursa electorală, apar întrebări incomode: în baza căror prevederi legale se vor desfăşura duminică alegerile din Colegiul 19 pentru Camera Deputaţilor? Presupunând că Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti va fi forţat de Tribunalul Bucureşti să accepte candidatura lui Remus Cernea, în ce măsură se mai poate vorbi de un proces electoral corect, dat fiind că acesta intră în cursă practic cu doar câteva zile înainte de data scrutinului? Surse oficiale spun că Guvernul aşteaptă motivarea Curţii, dar senatorul-jurist Iulian Urban de la PDL spune că ar fi cazul ca scrutinul de duminică să fie amânat.