UPDATE: Presa internaţională acordă spaţii largi, joi şi vineri, vizitei la Bruxelles a premierului român Victor Ponta, pe fondul situaţiei tensionate din ţară, şi prezintă în detaliu reacţiile liderilor europeni, care au cerut respectarea statului de drept în România, relatează Mediafax.
Uniunea Europeană l-a somat joi pe premierul român Victor Ponta să “restaureze puterile Curţii Constituţionale” şi să “nominalizeze un Avocat al Poporului susţinut de către toate partidele” politice, iar premierul a promis imediat să dea curs solicitărilor UE, scrie AFP, după vizita lui Victor Ponta la Bruxelles.
Agenţia subliniază, de asemenea, că tratatul de la Lisabona se afla ostentativ pe masă când preşedintele UE, Herman Van Rompuy l-a primit pe Ponta, ceea ce indică hotărârea liderilor europeni. Articolul 7 al tratatului prevede suspendarea dreptului de vot al unui stat UE în cazul unei “încălcări grave” a drepturilor fundamentale, dar nu a fost utilizat niciodată.
Însă, subliniază AFP citând surse comunitare, deşi membrii Comisiei denunţă “o lovitură de stat” constituţională în România, o recurgere la articolul 7 este încă departe de a fi pusă în practică.
Agenţia REUTERS citează un comunicat al biroului preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, în care acesta se declară “profund preocupat” de recentele evenimente din România, din punctul de vedere al independenţei justiţiei şi situaţiei statului de drept.
Totodată, aceasta precizează că premierul român este hotărât să îl destituie pe preşedinte. “Am făcut tot ce am putut pentru a coabita. El a acţionat împotriva Guvernului şi a Parlamentului”, le-a declarat Victor Ponta jurnaliştilor reuniţi la Bruxelles. “Ştiu foarte bine că pe o navă nu este decât un singur căpitan, dar România nu este o navă”, a adăugat el.
Criza constituţională din România pare să fie aproape de o soluţie, scrie cotidianul american NEW YORK TIMES, subliniind că în acest fel sunt calmate temerile cu privire la intensificarea instabilităţii politice în estul Uniunii Europene. Acesta subliniază că o criză similară a avut loc în Ungaria, generând îngrijorări cu privire la capacitatea Uniunii Europene de a-şi proteja valorile centrale în faţa noilor democraţii care le ameninţă.
New York Times îl citează, de asemenea, pe Stelian Tănase, care susţine că ultimele evenimente din România reprezintă cel mai recent capitol din “războiul” între principalele două “clanuri” politice din ţară.
Cotidianul publică, de asemenea, un editorial semnat de Paul Krugman, economist, jurnalist şi eseist laureat al premiului Nobel pentru Economie în 2008, şi intitulat “Separaţia între justiţie şi politică în România”.
Krugman subliniază că această criză politică “ajută la înţelegerea a ceea ce este juridic, ce este politic şi unde linia dintre cele două este neclară”. “Politica obişnuită a partidelor este un sport de contact care poate genera multă patimă, dar este perfect legală. Un comportament care distruge Constituţia trece graniţa în teritoriul revoluţionar. Aceste acţiuni ale Guvernului Ponta combină politica partinică polarizată cu o revoluţie pentru distrugerea Constituţiei”, comentează editorialistul New York Times.
BBC prezintă pe scurt avertizările Uniunii Europene şi atrage atenţia că duelul Ponta-Băsescu a blocat procesul de luare de decizii în România.
La rândul său, CHRISTIAN SCIENCE MONITOR explică, într-un articol amplu, “de ce preşedintele României se confruntă cu un vot de demitere”, subliniind că această situaţie demonstrează slăbiciunea tranziţiei postcomuniste a României.
După controversele privind intensificarea autoritarismului în Rusia, Ucraina şi Ungaria şi schimbări similare în Slovacia şi Macedonia, precum şi în alte zone ale regiunii, România este ultima care arată semne ale unei democraţii slabe, comentează cotidianul.
Pe de altă parte, WALL STREET JOURNAL atrage atenţia că problemele politice din România au generat îndoieli cu privire la capacitatea ţării de a întruni cerinţele acordului de împrumut convenit cu UE şi FMI.
DEUTSCHE WELLE afirmă că preşedintele CE Jose Manuel Barroso a declarat că premierul român a fost de acord, în cadrul întâlnirii de la Bruxelles de joi, să furnizeze asigurări urgent şi în scris cu privire la îngrijorările UE.
FINANCIAL TIMES scrie că Ponta a făcut turul instituţiilor de la Bruxelles în încercarea de a calma îngrijorările oficialilor europeni. Aceştia afirmă că Ponta a fost de acord să respecte recomandările lor, însă analiştii avertizează că UE are la dispoziţie puţine instrumente pentru a forţa Guvernul român să se conformeze. “UE nu poate face mare lucru deoarece statele membre au fost întotdeauna atente să menţină foarte limitată competenţa UE asupra problemelor lor interne constituţionale”, afirmă Heather Grabbe, directoarea Institutului Open Society din Bruxelles.
Situaţia din România generează comentarii şi în presa germană, scrie Deutsche Welle. Astfel RHEINISCHE POST face o comparaţie între Ungaria şi România, afirmând că deşi Viktor Orban este un anticomunist feroce, iar Ponta un tehnocrat roşu, cei doi folosesc metode izbitor de asemănătoare şi dau dovadă de aceeaşi insolenţă în tentativele de a supune propriei lor voinţe aparatul de stat, justiţia şi de a-şi exercita controlul asupra Parlamentului. “Cât de stabile politic şi de mature au fost realmente ţări precum Ungaria şi România, dacă deja la câţiva ani după primirea lor în UE, fundamentele statului de drept se destramă precum o podea putredă?”, se întreabă retoric cotidianul.
Într-un amplu articol publicat în cotidianul berlinez TAZ şi intitulat “Acuzaţie în faţa oglinzii”, scriitorul Jan Koneffke trece în revistă câteva dintre meritele şi erorile comise de Băsescu în timpul mandatului său. El susţine că preşedintele nu s-a făcut vinovat de încălcarea Constituţiei, “vina” sa rezidând în sprijinul acordat acelor forţe care, la fel ca fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, au contribuit la progresul edificării unei justiţii independente. Din acest motiv, Băsescu a reuşit să-şi atragă ura clasei politice corupte, indiferent de înregimentarea membrilor ei în aripa dreaptă sau cea stângă a spectrului politic, conchide scriitorul german.
La rândul său revista FOCUS atrage atenţia asupra scindării Uniunii Europene în privinţa reacţiei faţă de situaţia din România.
Premierul român Victor Ponta a efectuat miercuri şi joi un adevărat maraton la Bruxelles, încercând să convingă mediile europene că reformele pe care le-a lansat sunt democratice şi nu contravin regulilor fundamentale UE, dar fără să reuşească, a comentat şi LE MONDE, ca o concluzie la vizita acestuia în capitala europeană.
În lupta dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta nu există bine şi rău. Corupţia este elementul definitoriu al clasei politice româneşti care controlează ţara, scrie cotidianul Die Zeit, citat de RFI.ro.
Când România adera la UE în 2007, scepticii se temeau că ţara nu e pregătită pentru integrarea europeană. România era prea nedemocratică în practica guvernamentală, justiţia era prea dependentă de politic, iar corupţia era un flagel generalizat. La cinci ani şi jumătate de la acel moment, se pare că temerile din 2007 se adeveresc mai brutal decât îşi imagina lumea atunci.
Elita postcomunistă din România nu a avut, cu puţine excepţii, niciodată prea mult respect pentru regulile democratice ale jocului politic. Dar Guvernul Ponta pare că le încalcă prea evident. Miza războiului de la Bucureşti nu este suspendarea unui preşedinte jucător căruia i se pot reproşa multe, dar încălcări ale Constituţiei nu, aşa cum a constatat, între timp, chiar Curtea Constituţională. Nu este vorba despre apărarea statului de drept, ci despre apărarea intereselor unor grupări mafiote, protejarea unor afaceri derulate prin abuz de putere şi a unor privatizări ilegale.
În coaliţia USL se găsesc numeroase elemente din acestea, deşi trebuie spus că ele se întind peste întregul spectru politic românesc. Sunt foşti ofiţeri de Securitate, oligarhi cu greutate de miliarde şi afacerişti din perioada comunistă. Şi în continuare opinia publică internaţională subestimează puterea pe care o au aceste reţele postcomuniste. Atunci când vine vorba de interese, energiile criminale sunt la cote maxime, iar blocajul statului de drept pare insurmontabil.
Le Figaro: Justiţia va tranşa războiul şefilor
Premierul român Victor Ponta a promis că va respecta litera legii şi deciziile Curţii Constituţionale după întrevederile pe care le-a avut la Bruxelles. Care sunt mijloacele de presiune pe care UE le poate folosi în cazul României?
În primă instanţă, UE dispune de două pârghii pentru a forţa Bucureştiul pe drumul cel bun. În primul rând este vorba de Mecanismul de Cooperare şi Verificare din Justiţie. Instrumentul a fost creat special pentru România şi Bulgaria la momentul aderării acestor două state şi e menit să supervizeze continuarea reformelor şi garantarea independenţei Justiţiei din cele două ţări. Pe 18 iulie vom vedea un nou raport MCV, în aceeaşi zi în care Comisia Europeană discută despre situaţia politică din România.
Indirect, acest raport va produce efecte într-un domeniu mult mai sensibil pentru publicul larg: aderarea României la spaţiul Schengen. Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy a abordat acest subiect în întâlnirea pe care a avut-o cu Victor Ponta. Premierul român se teme că ar putea pierde bătălia pe acest front, mai ales în contextul alegerilor din toamnă. „Nu este corect ca aderarea la Schengen să fie corelată de tensiuni politice interne”, a ţinut Ponta să sublinieze.
Deutschlandfunk: Apel la reţinere
Preşedintele grupului parlamentar de prietenie româno-german, doamna Susanne Kastner, spune că a vorbi despre o lovitură de stat este exagerat. Premierul Ponta ar fi anulat nişte schimbări operate de Traian Băsescu în Constituţie, iar pentru asta UE ar trebui să renunţe la ideea de sancţiuni.
În interviul acordat postului public de radio, Susanne Kastner aduce aminte că practica Ordonanţelor de urgenţă este răspândită de ani buni în România. Aşa este acum, aşa a fost sub Guvernul Boc şi de-a lungul mandatelor prezidenţiale ale lui Traian Băsescu. Deşi în Constituţia României, statul este organizat după principiul reprezentării prin partide politice, Traian Băsescu a făcut modificări care duc către ideea de democraţie directă prin decizie populară. Apoi Băsescu spunea că la referendumuri să se voteze de atâtea ori câte ar fi necesar pentru a ajunge la rezultatul dorit. Acum că aceste lucruri sunt modificate la loc înseamnă că Ponta este anticonstituţional.
Doamna Kastner mai spune că lumea e un pic întoarsă pe dos, dar laudă demersul popularilor europeni care cer o anchetă în România. „Sper şi sincer nu cred că Ponta sau socialiştii europeni se vor opune unei asemenea măsuri”, pentru că ea este necesară în acest moment. Ar fi cazul să se analizeze în profunzime situaţia din România înainte ca UE să treacă la ameninţări. Urmează concluziile, despre care doamna Kastner crede că vor clarifica multe lucruri. Iar a vorbi despre lovitură de stat ar fi exagerat, mai spune deputatul socialdemocrat german.
The Economist: Putsch-up job
Încă o ţară europeană se urâţeşte şi ne demonstrează încă o dată că Uniunea Europeană are probleme mai adânci.
Într-un conflict dur se întâlnesc preşedintele şi primul ministru. Ambii au defecte, dar Victor Ponta parcă luptă murdar chiar şi după standardele româneşti. Încălcarea regulilor democratice din România face parte dintr-un trend îngrijorător în UE în care politicieni se folosesc de un mandat electoral pentru a îşi consolida poziţia pentru multă vreme după expirarea mandatului. Acţiunile nu sunt nici noi, nici concentrate exclusiv în Estul UE – să ne gândim doar la Italia ca prim exemplu. În afara UE, situaţia e şi mai gravă – vezi Ucraina care practic şi-a anulat şansele de aderare la Uniune.
Vedem că o criză economică în care ne preocupă randamente şi bănci ne distrage atenţia de la derapaje grave precum cele din România şi Ungaria. Apoi de ce ar lua Ponta sau Orban lecţii de la alte state? Cele mai mari încălcări ale Tratatelor europene sunt făcute în vechile ţări membre. Iar în final vedem şi că a fi membru al UE are şi dezavantaje. Instrumente eficiente de control există numai pentru statele care vor să adere. Odată în club, posibilităţile se dovedesc limitate.
