USL câştigă alegerile fără emoţii, potrivit sondajelor, dar liderii PNL şi PSD rămân în suspans până la nominalizarea premierului.
Electoratul cel mai loial USL se dovedeşte a fi cel din sudul ţării, unde mai ales secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a reuşit din nou să-şi mobilizeze simpatizanţii în mai mare măsură decât au putut-o face liderii PDL în vestul ţării în fiefurile ARD, fără să fie timorat de acuzaţiile de fraudă din perioada referendumului pentru demiterea preşedintelui pe care le cercetează Parchetul General. Majoritatea electoratului USL trăieşte în mediul urban, potrivit IRES, şi sub 20 la sută din cei care au votat pentru Uniunea Social-Liberală au terminat liceul. Potrivit sondajelor, 80 la sută din adepţii USL nu au încredere în justiţie şi mai mult de jumătate din ei nu încredere în Guvern, deşi Executivul este format din cei pe care i-au votat. În plus, 67 la sută din votanţii USL nu au încredere în Uniunea Europeană.
Citeşte şi: Cele 20 de zile decisive de după alegeri
De partea cealaltă 16 la sută din votanţii ARD au peste 65 de ani, faţă de numai 10 la sută din cei care preferă USL. O treime din electoratul total al Uniunii Social-Liberale se află în Transilvania şi sub 20 la sută în Moldova. Încrederea în instituţii se manifestă în oglindă la electoratul USL, faţă de cel al ARD; astfel, de pildă, 90 la sută din cei care votează Alianţa pentru România Dreaptă au un nivel scăzut de încredere în Guvern, în vreme ce peste 95 la sută din alegătorii lui Crin Antonescu au încredere scăzută în Preşedinţie.
Va rămâne Ponta premier?
Miza scrutinului din 9 decembrie rămâne fotoliul din fruntea Guvernului, iar Traian Băsescu a sugerat că Victor Ponta nu-şi va continua cariera de prim-ministru. Nu ar fi pentru prima dată când o alianţă câştigătoare în alegeri pierde guvernarea. În 2004 scrutinul a fost net în favoarea Alianţei PSD-PUR – 37,16% la Senat şi 36,64% la Camera Deputaţilor -, în vreme ce Alianţa pentru Dreptate şi Adevăr (PNL+PD) obţinea la Senat 31,71% şi 31,26% la Cameră. Proaspăt devenit preşedinte, Traian Băsescu a reuşit să rupă formaţiunea lui Dan Voiculescu (PUR) de PSD, recunoscând imediat că a fost o „soluţie imorală”. Această manevră a fost eficientă pentru preşedinte doar pe termen scurt, fiindcă în 2007, după aderarea României la Uniunea Europeană, partidul lui Traian Băsescu a fost eliminat de la guvernare, iar preşedintele a avut parte, de prima suspendare. Pe de altă parte singura dată când o formaţiune a câştigat în România alegerile cu peste 50 la sută a fost la primul scrutin postcomunist din 20 mai 1990, când FSN a obţinut 67,53 la sută din fotoliile parlamentare, în vreme ce PNL şi UDMR aveau fiecare o pondere parlamentară de 7,34 la sută.
Citeşte şi Alegerile din România şi re-sovietizarea Europei de Est
Viitorul alianţei dintre PSD şi PNL
Pe de altă parte, scorul mare obţinut de PSD îi deschide acestui partid posibilitatea de a face jocurile pe cont propriu mai devreme sau mai târziu. Guvernarea majoritară de acest fel a fost experimentată în perioada 2000-2004 de Executivul condus de Adrian Năstase, când alianţa de stânga reunită sub Polul Democraţiei Sociale (PDSR, PSDR şi PUR) a obţinut la urne 36,6 la sută, iar prin redistribuire a ajuns la 44,9 la sută din mandate.
Guvernarea Năstase a fost extrem de stabilă atât datorită interesului comun de aderare la UE, cât şi formulei de coabitare, Iliescu-Năstase, care, deşi a avut unele asperităţi, per total a funcţionat bine. Este greu de crezut, de pildă, că cel mai mare partid din România, Partidul Social Democrat, nu va dori să aibă propriul candidat la prezidenţialele de peste doi ani, de aceea alianţa cu PNL s-ar putea să nu aibă un viitor consistent.
