Legea ANI are şanse să se întoarcă în Parlament după ce preşedintele Băsescu a cerut Curţii Constituţionale să spună dacă adoptarea s-a făcut corect. Din interiorul PDL a apărut şi ideea asumării răspunderii Guvernului pe o nouă lege ANI.

Preşedintele acuză Par­lamentul că a în­călcat Constituţia atunci când Senatul a decis, în locul  Camerei Deputaţilor, asupra prevederilor referitoare la comisiile de cercetare a averilor de pe lângă curţile de apel. Potrivit legii fundamentale, Senatul este Cameră decizională pentru domenii precum: organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de radio şi televiziune, Avocatului Poporu­lui, Guvernului, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Consiliului Superior al Magistraturii, in­stan­­ţelor judecătoreşti, Ministerului Public, Curţii de Conturi, ad­ministraţiei publice locale şi Consiliului Legislativ. Pentru celelalte domenii, Senatul este primă Cameră, iar decizia finală aparţine deputaţilor. „Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice (...) a fost adoptată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare, şi anume cu nerespectarea competenţelor stabilite pentru cele două Camere", a argumentat Preşedinţia în sesizarea către CCR. Invocând şi regulamentele celor două Camere, în care este reluată şi detaliată „împărţirea" domeniilor, preşedintele atenţio­nea­ză că activitatea comisiilor de cercetare are implicaţii directe asupra dreptului de proprietate privată al persoanelor, astfel că asupra acestui articol ultimul cuvânt trebuia să-l aibă Camera Deputaţilor, şi nu Senatul.

Conducerea ANI a salutat soli­ci­tarea Administraţiei Pre­zi­den­ţiale, arătând că eliminarea comisiilor de cercetare ar fi creat „premisa unei amnistii asupra averilor obţinute în mod nejustificat". „Este o decizie foarte bună, care ţine de viitorul ANI (...) în contextul în care legea adoptată de Senatul României producea efecte juridice ireparabile şi limita drastic controlul averilor nejustificate, precum şi activitatea de verificare a dosarelor aflate în lucru la Agenţie", a declarat secretarul general al ANI, Horia Georgescu. Ipoteza că Legea ANI ar fi fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului fusese invocată şi de preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda (PDL). Preşedintele Camerei, Roberta Anastase, a cerut ulterior Biroului Permanent să se pronunţe, dar o zi mai târziu a anunţat că legea pleacă la preşedinte pentru promulgare. Dacă judecătorii CCR dau dreptate Preşedinţiei, Legea ANI se va întoarce în Parlament pentru ca prevederile referitoare la comisiile de cercetare a averilor să fie dezbătute iar şi adoptate în regim de urgenţă de Camera Deputaţilor. Cameră care, faţă de Senat, a încercat să lase ANI cât mai multe atribuţii.

În ipoteza în care apelul procedural la Curtea Constituţională nu va duce la îmbunătăţirea Legii ANI, vicepreşedintele PDL al Comisiei juridice de la Senat, Iulian Urban, îi cere premierului Boc ca Executivul să-şi asume răspunderea pe un nou proiect care să satisfacă exigenţele Uniunii Europene. „Această soluţie coincide cu o imensă oportunitate pentru PDL de a recupera pe termen scurt decalajul de încredere al electoratului şi scăderea în sondaje generată de luarea măsurilor anticriză", a argumentat el. Iulian Urban spune că PSD şi PNL „şi-ar îngropa viitorul politic" dacă ar depune moţiune de cenzură în urma asumării răspunderii Guvernului pe o lege anticorupţie. Colegii lui Iulian Urban nu par foarte încântaţi de iniţiativă. Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a spus că problema nu s-a discutat în partid, dar că „nici nu merită să-ţi asumi răspunderea pe aşa ceva; poate ne asumăm răspunderea pe legea educaţiei".