11.5 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecial"Blestemul cuprului" aduce turişti

“Blestemul cuprului” aduce turişti

Sătenii din Geamăna trăiesc cu mâlul acid sub pragul casei. Paradoxal, blestemul cuprului ar putea duce la renaşterea economică a zonei, prin turism.

Locuitorii unui sat din Munţii Apuseni trăiesc unul-doi ani într-o casă, după care se mută în alta. Sătenii fac acest lucru nu pentru că ar avea o căruţă de bani, ci pentru că lacul de steril le inundă casele. Ei fug astfel din calea mâlului şi se refugiază în gospodăriile părăsite de consătenii lor cu ani în urmă. Paradoxal, tocmai lacul de steril ar putea aduce relansarea economică a zonei. Şi asta pentru că lacul imens, care a înghiţit satul, stârneşte curiozitatea turiştilor, astfel încât aceştia se abat de la drumul dintre Lupşa şi Câmpeni pentru a vedea „Decantorul”, adică lacul straniu din steril.

Satul sacrificat

Satul Geamăna a fost sacrificat în urmă cu 33 de ani de regimul comunist, care a decis să deschidă în zonă, la Roşia Poieni, o exploatare minieră. Sterilul avea să se acumuleze pe fundul unei văi în care trăiau oameni. Dar nimic nu poate sta în calea progresului, astfel că sătenii au fost avertizaţi că peste casele lor va veni mlaştina de reziduuri industriale. Astfel, autorităţile le-au dat nişte bani drept despăgubire, nu foarte mulţi, pentru că pe atunci nu exista conceptul de preţ al pieţei, iar oamenilor nu le rămânea decât să se mute. Unii nu au făcut-o. Fie pentru că nu aveau unde, fie pentru că nu-şi permiteau sau pentru că pur şi simplu nu au crezut în scenariul apocaliptic. Acesta s-a adeverit însă şi casele de pe fundul văii au fost încet, încet înecate în mlaştina de steril. Peisajul pare de pe altă planetă. Tocmai stranietatea lui îi atrage pe cei care merg pe Valea Arieşului şi care străbat un drum de piatră lung de circa trei kilometri, pentru a vedea lacul care este aproape solid. Curiozitatea oamenilor este stârnită şi de poveştile localnicilor, care spun că, uneori, când lacul scade datorită evaporaţiei, din lacul cenuşiu iese turla bisericii. Deja lacul a atins proporţii gigantice şi continuă să crească.

Depuneri de trei decenii

„Cam din ’78 vine sterilul în jos peste case. În 30 de ani s-au distrus sute de case. În fiecare an o parte din oameni se mai mutau de acolo, dar unii trăiesc şi astăzi în Geamăna şi aşteaptă să ajungă lacul la geamurile lor”, a explicat Alexandru Măcăieţ, primarul din Lupşa, comuna de care aparţine Geamăna.

Astăzi, în sat au mai rămas cam o sută de suflete din aproape două mii. Oamenii îşi părăsesc locuinţele şi se mută în cele părăsite, aflate mai sus pe coastă. Însă, de cealaltă parte a versantului, într-o vale ferită de steril, unde s-au mutat mulţi moţi din Geamăna, turismul renaşte cu ajutorul lacului care aduce, potrivit localnicilor, „blestemul cuprului”. În vârful versantului, panorama este ireală nu atât din cauza imensului lac de acumulare a sterilului, care duce cu gândul la un peisaj selenar, ci mai degrabă pentru că apa aceea gri cu reflexe de culoarea cuprului este înconjurată de un lan de iarbă înaltă până la brâu şi de flori în toate culorile. Dacă stai cu spatele la lac ai avea senzaţia că te afli într-un colţ de rai. Tocmai acest contrast uluitor îi îndeamnă pe oameni să vină şi să vadă peisajul puţin obişnuit.

Copacii aflaţi chiar pe mal, ale căror rădăcini se hrănesc din steril, sunt şi ei obiect al curiozităţii. Lichenii le-au invadat trunchiurile, iar crengile arată ca nişte gheare. Unii dintre ei mai au frunze doar spre vârf, ca şi cum ar încerca să se salveze de răul din mlaştină cu ajutorul soarelui.

Blestemul din 1977

Exploatarea zăcământului de la Roşia Poieni a început în 1977. Localnicii spun că zăcământul este deosebit de bogat, iar lacul de steril, de asemenea. „Ceauşescu ţinea să aibă producţie mare, aşa că sterilul este deosebit de bogat în cupru. Dacă cineva ar extrage cuprul din steril, s-ar îmbogăţi mai uşor decât dacă ar exploata minereul”, spune Elena Roşca, o fostă chimistă de la Roşia Poieni.Guvernul alocă lunar câteva milioane de lei pentru neutralizarea substanţelor toxice, care altfel ar eroda barajul.”Păi, dacă ar ceda barajul din cauza acidului, ar fi un dezastru. De aici până la Turda n-ar rămâne nici o casă în picioare, iar Arieşul şi Mureşul ar fi distruse. Fiecare ministru al Mediului vine până aici măcar o dată pe mandat, dar nu are ce face. Le explicăm care e situaţia, cum trăim noi aici de ani de zile şi dau din umeri, după care pleacă. Ce să facă mai mult?”, se întreabă retoric primarul.  

 

Turism din sterilul minier

Geamăna nu este atestată documentar. Locuitorii de pe Valea Arieşului se ocupă de generaţii întregi cu mineritul, care le-a adus, de-a lungul timpului, şi noroc, şi blestem. Acum, turismul pare să fie şansa de relansare de zonei. „Decantorul”, adică lacul de steril, este tocmai unul dintre obiectivele care vor putea fi vizitate de turişti. Deja, administraţia locală a reparat drumul dintre Lupşa şi Geamăna, iar localnicii au început să închirieze camere în casele lor turiştilor care doresc să fotografieze lacul straniu care a apărut între munţi.

Cele mai citite

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă