Ziarul britanic The Telegraph critică modul în care sunt folosiți banii contribuabililor europeni pentru restaurarea monumentelor istorice din Transilvania
Lucrările de renovare a celui mai important loc de pelerinaj pentru romano-catolicii din vestul României, Bazilica Papală Maria Radna din Arad, stârnesc scandal internațional. Lucrările au fost binecuvântate duminică, în prezența delegatului special trimis de Sfântul Părinte Papa Francisc, arhiepiscopul emerit de Koln, cardinalul Joachim Meisner. Imediat după această ceremonie, publicația britanică The Telegraph a criticat calitatea acestor lucrări și a lansat o serie de acuzații dure împotriva celor care au coordonat lucrările de restaurare.
Jurnaliștii britanici au scris că vechea piatră utilizată pentru construirea lăcașului de cult ar fi fost îndepărtată și vândută în Germania, iar în locul ei ar fi fost folosit ciment. The Telegraph a criticat, în acest context, faptul că sunt folosiți banii plătiți de contribuabilii europeni pentru a finanța lucrări de restaurare de o calitate dubioasă.
”Castel Disney” în loc de Bazilică Papală
Reportajul publicat de The Telegraph începe cu faptul că lucrările de restaurare, în loc să redea splendoarea barocă a Bazilicii Papale Maria Radna o fac să semene cu un castel Disney. Jurnaliștii britanici îi acuză pe cei care conduc lucrările de restaurare de faptul că ar fi vândut în Germania toate materialele de construcție de bună calitate pe care le-au putut lua din bazilică și că ar fi adus în locul lor blocuri de ciment de proastă calitate, iar locul elementelor clasice care compuneau acoperișul ar fi fost luat de țigle roșii, fabricate de o multinațională din Germania. ”Maria Radna este doar una dintr-o duzină de biserici, castele și fortărețe din Transilvania care au fost ”reșapate” în mod brutal în acest stil, în ultimii cinci ani, cu ajutorul finanțărilor oferite prin intermediul Programului European pentru Dezvoltare Regională, la un cost total care depășește bine 100 de milioane de euro”, scrie The Telegraph. Jurnaliștii britanici spun că vechile material de construcție ar fi înlocuite cu materiale industrial, fabricate în uzine locale, iar muncitorii de pe aceste șantiere de restaurare sunt invariabil tineri prost plătiți și fără experiență. Ei mai amintesc faptul că la refacerea cetății Deva, construită în secolul al XIII-lea, ar fi fost utilizați deținuți din închisoarea locală. De asemenea, ei sugerează că ”motorul” sistemului ar fi afacerile necinstite.
”Banii circulă între beneficiarii lucrărilor și companiile conduse de prietenii lor”, mai scrie The Telegraph. Jurnaliștii britanici mai citează dintr-un document semnat de Alteța Sa Regală Principele Charles al Țării Galilor, moștenitorul Coroanei Regatului Unit ale Marii Britanii, care critica reablitările neinspirate ale unor clădiri istorice și care mai afirma că ”În România, există o oportunitate unică de a moderniza și, în același timp, de a păstra frumusețea peisajelor și a satelor”.
Acuzații respinse
Reprezentanții Diecezei Romano-Catolice de Timișoara au respins cu vehemență acuzele formulate de jurnaliștii britanici. Respingem vehement, în calitate de beneficiar al proiectului, acuzele cum că diverse piese de piatră sau lemn de pe acoperișurile și pereții bazilicii sau a edificiului mănăstirii, elemente aflate în orice fel de stare de conservare, ar fi fost înstrăinate, respectiv vândute în Germania de către episcopie sau cu știrea acesteia”, spun reprezentanții Diecezei, într-o poziție trimisă presei locale.
Ei mai afirmă că lucrările de restaurare nu au fost finalizate, iar piatra recuperată în cursul acestor lucrări a fost depozitată pentru a fi refolosită în cadrul lucrărilor care vor fi executate pe viitor. Reprezentanții Diecezei mai menționează că au fost îndepărtate doar materialele fără valoare istorică din acoperiș, precum plăcile de fibrociment sau tabla ondulată, iar lucrările de restaurare a acoperișului au fost executate în 1997, nu acum. Ei mai precizează că șarpantele turnurilor sunt acoperite cu cupru, așa cum erau cele din 1911.
Reprezentanții Diecezei de Timișoara mai afirmă că aserțiunea referitoare la înlocuirea pietrei cu blocuri de beton este inexactă și că, în realitate, lucrurile s-au petrecut exact invers, mai precis treptele de beton din secolul XX au fost înlocuite cu unele din piatră.
