Autoritățile nu găsesc soluţii pentru ca plajele de la Marea Neagră să fie accesibile turiștilor străini și dau vina pe baza US Army de la Mihail Kogălniceanu.
Foștii angajați ai Tarom își aduc aminte că în anii ’70-’80, traficul pe aeroportul din Mihail Kogălniceanu era atât de mare încât erau delegaţi din București pentru ca totul să meargă bine. ”Eram detașați câte o lună și jumătate, chiar două, ca să asigurăm necesarul de trafic pentru a aduce turiști din România”, ne-a povestit Gheorghe Răcaru, fost angajat al companiei de stat, acum director general al unei companii private.
A fost perioada de vârf a litoralului românesc, când atrăgea turiști din întreaga Europă ce ajungeau la Marea Neagră cu avionul.
„Acum, copiii lor sunt curioși, ascultând poveștile părinților, bunicilor, să vadă unde e România și ce are România. Avem litoralul, avem Delta Dunării, avem vestigii pe care nu știm să le punem în evidență. Am venit ieri din Scoția. Despre orice bolovan pe care îl au, ăia spun: «Domnule, e vechi de 200 de ani, de 300». Păi, să vină la noi, să le arătăm tot pietre, să zicem, la modul general, de două mii de ani. Dar, nu știm să le punem în evidență, în detrimentul nostru și în detrimentul culturii, la modul general vorbind”, s-a plâns directorul.
Acum, Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu (AIMK) nu este decât o palidă umbră a ceea ce a fost odată. În România există 17 aeroporturi. Potrivit unei comparații bazate pe numărul de pasageri comunicat de Asociația Aeroporturilor din România, AIMK se află de-abia pe locul al nouălea, fiind întrecut, pe lângă București, de Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Bacău, Târgu-Mureș, Sibiu și Craiova.
Să comparăm două cifre. În primul semestru din 2016, Kogălniceanu a avut 15.882 de pasageri, iar aeroportul de pe locul al optulea a înregistrat 45.437. Cluj-Napoca are un trafic de 20 de ori mai mare, 324.159.
Un răspuns de politician
L-am întrebat pe directorul aeroportului, Bogdan Artagea, când își va depăși instituția pe care o conduce de doi ani condiția de aeroport mic și când vom putea vorbi de un trafic similar cu ale orașelor mai mici din România. Răspunsul a fost unul de politician (în 2015, Artagea fost membru PDL, s-a înscris în UNPR, pentru că „Gabriel Oprea, președintele UNPR, este un tip care trebuie urmat“ și pentru că „are o viziune foarte bună pentru Constanţa“).
”Probabil că și cu ajutorul dumneavoastră, pentru că am văzut cu surprindere că agențiile de turism din Constanța vând mai mult Bucureștiul și sunt agenții unde nu se vinde Constanța absolut deloc. Dacă vă duceți și faceți un sondaj și mergeți din agenție, în agenție o să vedeți că ruta Milano apare numai din București. Inclusiv Atena. O să depășim acest număr când toată lumea se va strânge la masă și va hotărî că e timpul să aducem și Constanța pe această hartă. Până acum, aeroportul a făcut tot ce i-a stat în putință să aibă pasageri“, a declarat Bogdan Artagea pentru „România liberă“.
Acesta a recunoscut însă că principalul vinovat pentru cifre este chiar el. „Cine răspunde? Primul care răspunde este administratorul de aeroport. S-au făcut toate eforturile. Nu știu dacă și colegii mei au făcut toate aceste eforturi.“
Contrazicerile primarului Decebal Făgădău
Primarul Constanței, Decebal Făgădău, a ținut să răspundă, într-o conferință de presă, întrebării adresate directorului aeroportului. Acesta a vorbit despre implicațiile pe care le are faptul că US Army are o bază militară chiar la Mihail Kogălniceanu.
”Nu mi se pare normal să comparăm mere cu pere. În primul rând, vorbim despre niște destinații care sunt total inaccesibile din punct de vedere al infrastructurii rutiere. Să traversezi Carpații nu e tocmai ușor. Pe când Constanța este legată la o oră și jumătate de București. Faci mai mult până ieși din Capitală decât să ajungi de acolo în Constanța. Doi. Să nu uităm faptul că avem un aeroport de capacitate mică și care nu are o singură funcțiune. Noi ne aflăm într-o zonă specială a României, în care avem și operațiuni militare, or asta îți dă, pe de o parte, siguranță, asta ne ajută la cifrele de afaceri cu 20-25% în turism, conform studiilor până în 2020, sunt însă convins că e vorba de mai mult. Faptul că ai o bază militară vine și cu lucruri bune, dar și cu anumite restricții. Infrastructura trebuie pusă întotdeauna la dispoziție, iar aici domnul director al aeroportului nu vă poate da prea multe detalii, dar înțelege toată lumea, pentru motive de siguranță națională și pentru rațiuni de apărare. Dacă vreți să găsim un vinovat, găsim, toată lumea e de vină. Inclusiv dumneavoastră”, a precizat edilul.
Cu toate acestea, cu numai câteva minute înainte le cerea public acționarilor aeroportului să găsească resurse pentru modernizarea și extinderea sa. ”Vreme de 20 și ceva de ani ni s-a servit o placă: orice aeroport aflat la mai puțin de o oră și jumătate față de Henri Coandă va muri, nu este un model de succes. Iată că nu este așa”, a afirmat, dând ca exemplu o firmă privată care a anunțat noi zboruri de pe Kogălniceanu.
Pași mici înainte
Această companie privată va opera, din 27 aprilie 2017, zboruri interne, lucru nemaivăzut de un deceniu. ”Acum revenim la ce a fost în 1996”, a spus Bogdan Artagea. „Ca rute interne, avem Constanța-Timișoara, Constanța-Iași, Constanța-Oradea, Constanța-Cluj. Toate aceste rute încep de la data de 27 aprilie. Pentru Cluj și Timișoara vorbim de două frecvențe săptămânale, acoperim perfect weekendul. Clujul este joi și duminică după-amiază, Timișoara, joi și duminică, iar pentru Oradea și Iași vom începe cu o frecvență săptămânală fiecare, urmând ca, pe măsură ce vom analiza pattern-ul de rezervări, să analizăm introducerea de noi rute”, a spus Tudor Constantinescu, directorul comercial al companiei aeriene. La acestea se mai adaugă două destinații externe, Roma și Paris. Există discuții avansate și pentru Bruxelles și Stuttgart.
Umăr la umăr cu Tuzla
La începutul anului trecut, AIMK se ”bătea”, ca număr de pasageri, cu mult mai micul aeroport privat din Tuzla.
În primul semestru al anului trecut, diferența dintre cele două era de numai 51 de pasageri (6.572 de pasageri pe Kogălniceanu și 6.521 pe Tuzla). În primul semestru din 2016, diferența dintre cele două a crescut: 15.882 de pasageri comerciali pe Kogălniceanu, 4.169 pe Tuzla.
