Consiliul General al Municipiului București a aprobat înființarea mai multor linii RATB între București și localitățile din Județul Ilfov și suplimentarea autobuzelor pe liniile existente, cu toate că nici necesarul actual de transport al Capitalei nu este asugurat în mod decent cu actualul parc circulant al regiei de transport de suprafaţă.
În prezent, RATB operează 18 linii preorășenești, iar numărul acestora ar urma să ajungă la 52. O primă problemă care se pune este legată de faptul că bugetul Bucureştiului, prin taxele şi impozitele pe care le plătesc locuitorii Capitalei, va suporta transportul public pentru ilfoveni, prin subvenţie. Asta în condiţiile în care nici Consiliul Judeţean Ilfov, nici primăriile din judeţ nu vor participa la acoperirea subvenţiei.
Şi aceasta nu va fi deloc mică, din moment ce tarifele percepute vor fi ridicol de scăzute. Un bilet ar urma să coste 1,50 lei, abonamentul lunar pe o linie preorăşenească – 35 de lei, cu reducere de 50% pentru categoriile care beneficiază de reducere şi pe liniile RATB din Bucureşti (elevi, studenţi, donatori de sânge), abonamentul lunar pe două linii (o linie preorăşenească şi o linie urbană) – 95 de lei, cu reducere de 50% pentru categoriile menţionate şi abonamentul general pe toate liniile în Bucureşti şi în judeţul Ilfov – 125 de lei, cu reducere de 50% pentru elevi, studenţi şi donatori de sânge. În cazul liniilor urbane prelungite, tarifele au aceeaşi valoare ca în zona oraşului, se precizează în hotărârea adoptată de consilierii municipali. Tarifele pentru călătoriile preorăşeneşti vor fi reduse şi pentru că Bucureştiul are cele mai ieftine bilete de transport din ţară, ele nefiind scumpite ani la rând din considerente electorale.
Concurenţă neloială
Apoi apare o altă problemă, legată de concurenţa neloială, de dumping, pe care o va face RATB firmelor private, care au câştigat la licitaţie traseele, dar şi CFR Călători şi altor operatori feroviari, privaţi. Societatea de transport feroviar de stat va fi concurată pe traseele spre Buftea, Periş sau Chitila. Alte localităţi din Ilfov, cum ar fi Pantelimon, Vârteju, Bragadiru sau Chiajna ar urma să fie legate de Bucureşti prin proiectul derulat de CFR SA privind introducerea de trenuri pe centura feroviară a Capitalei.
În condiţiile în care un bilet de tren costă patru lei, iar o călătorie cu liniile preorăşeneşti doar 1,5 lei, evident că grosul navetiştilor va prefera autobuzul în detrimentul trenului, chiar dacă trasportul feroviar reprezintă tendinţa europeană, nu cel rutier.
Deja, reprezentanţii Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) au criticat proiectul, susţinând că introducerea unor noi linii ale Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) în zona Bucureşti-Ilfov încalcă legislaţia naţională şi că intenţia Primăriei Capitalei poate duce la falimentul companiilor de transport private. Ei subliniază că, prin extinderea liniilor RATB, ar putea fi falimentate firmele care operează aceste rute, fiind afectat inclusiv bugetul statului şi cel al Primăriei Capitalei.
Consilierii au votat înfiinţare a zece societăţi
Proiectele de hotărâre privind înfiinţarea a zece societăţi comerciale pe acţiuni au fost aprobate în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Primarul Gabriela Firea a spus că regiile şi administraţiile din cadrul Primăriei au fost "căpuşate” mulţi ani de cei care, în prezent, se opun înfiinţării societăţilor comerciale pe acţiuni ce vor fi în subordinea Consiliului General al Capitalei. Consilierii generali au aprobat înfiinţarea următoarelor firme: Compania Municipală Dezvoltare Durabilă Bucureşti SA, Compania Municipală Energetică Bucureşti SA, Compania Municipală Consolidări SA, Compania Municipală Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti SA, Compania Municipală Parking Bucureşti SA, Compania Municipală Managementul Traficului Bucureşti SA, Compania Municipală Medicală Bucureşti SA, Compania Municipală Turistică Bucureşti SA, Compania Municipală Parcuri şi Grădini Bucureşti SA şi Compania Municipală Agrement Bucureşti SA.
