Bucureștiul Gabrielei Firea, în urma Clujului lui Emil Boc: Care sunt cele opt mari oraşe care au nevoie de investiţii în transport public

de Adrian Bărbulescu , 14 martie 2017 - stire actualizata la ora 22:03, 14 martie 2017

Primăria Cluj-Napoca se conformează avertismentului Băncii Mondiale, alocând sume substanţiale din bugetul pe 2017 pentru achiziţia de tramvaie şi autobuze moderne.

Bucureştiul şi alte şapte mari oraşe, care împreună fac trei sferturi din veniturile firmelor din România, au nevoie de investiţii de sute de milioane de euro, mare parte pentru dezvoltarea transportului public, se arată într-un raport referitor la România realizat de Banca Mondială. 

Documentul, semnat de Marius Cristea şi Marcel Ionescu-Heroiu, remarcă faptul că acest domeniu este foarte slab reglementat în România şi, pe de altă parte, nevoile de investiţii ale oraşelor mari depăşesc resursele financiare disponibile la nivel local. „Bunăoară, Cluj-Napoca, un oraş care atrage peste 50.000 de navetişti în fiecare zi, necesită o investiţie de aproximativ 600 milioane de euro în infrastructura metropolitană de transport până în anul 2030.

Bugetul de investiții al Primăriei a fost însă de 75 milioane de euro în 2016, după ce ajunsese la un vârf de 112 milioane de euro în 2014”, se arată în raport.  

Suma creşte însă substanţial în acest an, când proiectul de buget, dezbătut luni seară, prevede 443,67 milioane de lei, adică 98,5 milioane de euro, pentru dezvoltare. În total, bugetul Clujului este prognozat la 1,35 miliarde de lei, potrivit presei locale. 

La capitolul transport, bugetul condus de Emil Boc prevede introducerea în circulaţie a opt noi troleibuze şi achiziţia altor mijloace de transport în comun noi: 50 de autobuze, şase garnituri de tramvai şi 10 autobuze electrice. Totodată, este prevăzută începerea unui nou program de modernizare a infrastructurii rutiere care să cuprindă şi străzile din noile extinderi ale oraşului. În plus, municipalitatea inten-ţionează să creeze alte benzi dedicate pentru transportul în comun, pe axa est-vest, între Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi Calea Moţilor, precum şi să finalizeze un parking suprateran şi să înceapă lucrările de construcţie la cel puțin trei noi parkinguri.

Benzile pentru transportul public lipsesc în Bucureşti

În Bucureştiul primăriţei Gabriela Firea, benzile unice pentru transportul în comun sunt aproape inexistente şi, în cele mai multe cazuri (vezi Bulevardul Unirea), nu sunt delimitate decât prin nişte linii trasate pe asfalt, drept pentru care sunt folosite de toţi şoferii. Autobuze noi nu au mai fost cumpărate de pe vremea când primar era Adriean Videanu, iar tramvaiele noi, fabricate la Uzina de Reparaţii a RATB (URAC), nu sunt mai multe de 15. 

Raportul Băncii Mondiale subliniază faptul că utilizarea adecvată a noilor instrumente de finanţare ale Uniunii Europene, cum ar fi ITI (investiţii teritoriale integrate), reprezintă instrumentul optim pentru valorificarea potenţialului de creştere al oraşelor mari. Şapte dintre oraşele mari ale României – Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara – au primit de la UE 600 milioane de euro în perioada 2007-2013. „Această finanţare a avut drept rezultat o serie de îmbunătăţiri majore ale infrastructurii şi servicii-lor urbane, care au încurajat o mai bună productivitate şi au atras şi o migraţie internă.

Cu toate acestea, multe dintre aceste proiecte de investiţii s-au concentrat pe centrul oraşelor şi nu au putut sprijini integrarea unor zone metropolitane mai mari într-un sistem urban coerent, funcţional şi orientat pe creştere”, se arată în raportul citat.  

Opt orașe generează 75% din veniturile firmelor din România

Este vorba de aceleaşi oraşe, alături de Bucureşti, care generează 75% din veniturile firmelor din România. Deşi în Bucureşti s-a ajuns la un nivel al productivităţii comparabil cu cel al altor capitale europene, celelalte orașe românești sunt în urma omoloagelor lor europene, subliniază analiza Băncii Mondiale.

Clujul lui Emil Boc este lăudat şi în acest document: „Modelul de creştere al celor mai de succes oraşe – Cluj-Napoca, Timișoara şi Iași –  pare să fie rezultatul unui mix format din densitate demografică şi economică, accesibilitate la pieţe mari (cum e cea a Uniunii Europene), universităţi atractive şi un sector al serviciilor aflat într-un proces de dezvoltare rapidă, ceea ce a încurajat creșterea într-un ritm alert a economiei acestor orașe (aceste orașe sunt în top în UE în ceea ce privește ritmul de creștere al economiei locale).

Situaţia este diferită în zonele metropolitane cu un profil predominant industrial şi care au sectoare IT&C, financiare şi de servicii profesionale mai puţin dezvoltate. În aceste centre urbane secundare, ritmul creșterii economice a fost mai lent, cu o mai slabă atractivitate pentru forța de muncă și cu o mai slabă migrație”.  

Comentarii

  • "ADN-ul mitocondrial al românilor din Transilvania este mai apropiat de cel al austriecilor decât de cel al muntenilor și moldovenilor."

    14 martie 2017 21:05

    Studiul realizat de un grup de cercetători români și publicat săptămâna aceasta într-o revistă științifică internațională relevă faptul că din punctul de vedere al ADN-ului mitocondrial, "Transilvania este mai apropiată de populațiile din Europa Centrală, decât de populația din Valahia, Dobrogea și Moldova care este mai apropiată de Balcani". "Aflată la o răscruce de drumuri importantă între Asia și Europa, România a cunoscut episoade de migrație și invazie continuă. Rutele precise ar fi putut să fie modelate de topologia teritoriului și au avut diverse efecte asupra structurii genetice a ADN-ului mitocondrial _mtDNA_, în principatele istorice componente" ale Rrromînikăi de azi, se arată într-un studiu publicat, pe 7 martie, de mai mulți cercetători români în revista BMC Genetics. Cercetărorii au studiat ADN-ul mitocondrial a 714 români din toate provinciile istorice - Valahia, Dobrogea, Moldova și Transilvania. Studiul a relevat "o distribuție omogenă a majorității haplogrupurilor între provinciile românești și o asociere clară cu populațiile europene." De asemenea, cercetătorii au găsit "similitudini genetice ale populațiilor din Valahia, Moldova și Dobrogea cu ale populațiilor din Balcani, în timp ce populația Transilvaniei a fost strâns legată de grupurile din Europa Centrală". Cercetătorii susțin că aceste descoperiri "ar putea fi explicate prin topologia teritoriului românesc, unde Arcul Carpatic a jucat un rol important în modelele de migrare. Semnale de linii materne din Asia au fost observate în toate provinciile istorice românești, indicând fluxul de gene de-a lungul rutelor de migrație prin Asia de Est și Europa". ____1. Analiza apropierii populațiilor din cele patru provincii românești de 19 populații vecine din punctul de vedere al ADN-ului. Transilvănenii, mai apropiați de austrieci ! - Mai mult, pe baza scalării multidimensionale a 41 de populații vecine s-a descoperit că din punctul de vedere al ADN-ului mitocondrial "Transilvania este mai apropiată de populațiile din Europa Centrală, decât de populația din celelalte provincii românești, care este mai apropiată de populațiile din Balcani". Cercetătorii au realizat un grafic în care este prezentată distanța genetică din punct de vedere al ADN-ului mitocondrial între populația provinciilor românești și 19 populații vecine. Schema arată că transilvănenii sunt mai apropiați de austrieci, germani și cehi, în timp ce românii din celelalte provincii sunt mai apropiați de ucraineni, polonezi și ruși. ____2, În articol se face un scurt istoric al evoluției populației din zona României din paleolitic și până la unirea din 1918. "Ca segment al bazinului Dunării, acest teritoriu a fost o răscruce de drumuri majore între Asia și Europa de Sud-Est, Centrală și de Nord, și una dintre rutele directe spre est care făceau legătura cu stepa Nord Pontică ... Circulația populației în timpul Epocilor Neolitice și ale Bronzului a modelat variația genetică a populației românești de azi, mai ales în timpul neoliticului mijlociu. În timpul epocii fierului, pe teritoriul definit de bazinul Dunării și Arcul Carpatic, descoperirile arheologice și izvoarele istorice au relevat prezența unor populații indo-europene apropiate de traci, care au sosit probabil în al doilea mileniu î.Hr., în Transilvania aceștia fiind daci, respectiv geți în Valahia, Dobrogea și Basarabia", se arată în studiu. O altă etapă importantă a fost cucerirea parțială a Daciei de către romani _secolele I-II era noastră_, cu excepția regiunilor actuale ale Moldovei, nord-estul Transilvaniei și estul Munteniei. "Începând cu secolul al VI-lea, slavii au pătruns masiv pe teritoriul actual al României și au fost în cele din urmă asimilați de populația daco-romană și geto-romană, proto-română și română până la sfârșitul secolului al XII-lea când la Dunăre au devenit dominanți cumanii. Teritoriul actual al României a stat separat în tot Evul Mediu în trei structuri politice diferite Valahia, Moldova și Transilvania. Dobrogea a fost, în cea mai mare parte a istoriei sale medievale, sub dominația otomană. Statele medievale au evoluat separat o peroadă de peste 1000 de ani, sub diferite influențe politice și religioase. ____3, Românii între Europa și Asia Cercetătorii au clasificat marea majoritate a indivizilor din cele patru populații românești în nouă haplogrupuri mitocondriale Eurasiatice _H, U, K, T, J, HV, V, W, și X_. Populațiile românești au fost expuse de asemenea, unor haplogrupuri asiatice _A, C, D, I, M și N_ și unui haplogroup african - L. Haplogrupurile asiatice A, C, D, și I au fost detactate în eșantionul românesc, cu o frecvență globală de 2,24 la sută, în concordanță cu frecvența în alte populații europene. În Transilvania halogrupurile asiatice M și N au avut o frecvență mică, spre deosebire de Valahia, Dobrogea și Moldova. Frecvența haplogroupului H _40,98 la sută_ la români - cel mai frecvent haplogroup în Europa - a fost în concordanță cu frecvența observată în majoritatea populațiilor europene. Halogrupul H a variat de la o frecvență relativ ridicată în Transilvania, la o frecvență mai mică în Dobrogea. De asemenea, subhaplogrupul U5, cel mai vechi din Europa, a avut o frecvență mărită în toate cele patru provincii. Explicațiile cercetătorilor Relu Cocoș, cercetător doctor în cadrul catedrei de Genetică de la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, a explicat că ideea lucrării a pornit de la analiza unor articole științifice, unele dintre ele publicate în reviste de prestigiu, în care se arăta că la populația României există o mare frecvență de haplogrupuri de origine asiatică. Un haplogrup este un set de mutații punctiforme, de variații în secvența ADN-ului, care apar în zeci de mii de ani. "Având în vedere că pentru realizarea acelor studii s-a folosit un număr mic de persoane, acum am încercat să vedem care este rezultatul atunci când folosim un eșantion reprezentativ", a explicat cercetătorul. Astfel, studiul a relevat "o distribuție omogenă a majorității haplogrupurilor între provinciile românești și o asociere clară cu populațiile europene." Astfel, cel mai frecvent haplogroup în Europa, haplogrupul H, este la români în concordanță cu frecvența observată în majoritatea populațiilor europene. În ceea ce privește similitudinile genetice ale populațiilor din Transilvania cu cele din Europa Centrală, respectiv ale românilor din Valahia, Dobrogea și Moldova cu populațiile din Balcani, Cocoș arată "Este foarte important de reținut că am studiat ADN-ul mitocondrial care se transmite pe linie maternă și nu afectează morfologia corpului uman și nici inteligența sau comportamentul, decât în cazul anumitor patologii asociate cu mutațiile în ADN-ul mitocondrial. Studiul arată în principal cum a avut loc migrația populației în zonă, mai ales că ADN-ul mitocondrial s-a schimbat puțin din Neolitic încoace". În ceea ce privește apariția pe grafic a transilvănenilor mai aproape de austrieci și germani, decât de moldoveni și munteni, cercetătorul a susținut "Într-adevăr pe grafic așa apare, dar analiza nu este atât de fină încât să putem trage concluzia că ar exista afinități mai mari sau mai mici la nivel de popoare, putem afirma acest lucru doar la nivel de grupuri mari de populații". Cercetătorul a subliniat astfel că dispunerea transilvănenilor pe grafic, mai aproape de austrieci, germani, respectiv a moldovenilor și muntenilor mai aproape de ruși, ucraineni, nu se dorește a fi o concluzie a studiului. "S-a făcut un calcul statistic, care însă nu este îndeajuns de precis ca să ne ducă la o astfel de concluzie. Studiul se rezumă doar la a spune că din punct de vedere al ADN-ului mitocondrial transilvănenii au afinități genetice cu grupul de populații din Europa Centrală, în timp ce românii din Valahia, Dobrogea și Moldova au afinități genetice cu grupurile de populații din Balcani." Cercetarea interdisciplinară a fost semnată de Relu Cocoș _cercetător doctor în cadrul catedrei de Genetică de la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București_, Sorina Schipor _Institutul Național de Endocrinologie C.I. Parhon_, Montserrat Hervella _Departamentul de Genetică, Antropologie fizică și Fiziologie animală, Universitatea din Țara Bascilor_, Petru Cianga _Departamentul de Imunologie, Grigore T. Popa Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași_, Roxana Popescu _Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara_, Claudia Bănescu _Departamentul de Genetica Medicala, Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș_, Mihai Constantinescu _ Institutul de Antropologie "I. Francisc Rainer", Academia Română_, Alina Martinescu _Departamentul de Genetica Medicală, Universitatea Ovidius, Facultatea de Medicină din Constanța_ și Florina Raicu _asistent universitar doctor în cadrul Catedrei de Genetică Medicală Universității "Carol Davila" de Medicina și Farmacie_. Lucrarea a fost finanțată cu două granturi acordate de Autoritatea Națională pentru Cercetare științifică din România și de Ministerul spaniol al Științei și Inovării. Articolul publicat pe 7 martie poate fi consultat pe site-ul revistei "BMC Genetics."

    raspunde comentariului
anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook