La aniversarea celor 115 ani de balneologie la Techirghiol, eveniment care a avut loc în cadrul complexului medical, în perioada 27-29 iunie, medici specialişti din ţară şi din străinătate au dezbătut aspecte şi politici de sănătate despre profilaxia şi tratamentul balnear. De asemenea, simpozionul a fost un prilej pentru invitaţi de a creiona subiecte de mare interes pentru protejarea resurselor naturale din zonă.
Reglementări legislative în lucru
Consilierul de Stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru, Vasile Cepoi, a subliniat ideea stimulării componentei turistice a turismului balnear, prin dezvoltarea zonei de agrement din cadrul unităţilor balneoclimaterice. Pe de altă parte, acelaşi invitat a tras un semnal de alarmă şi a ridicat o problemă acută. „Am văzut că au început să se construiască clădiri foarte aproape de malul lacului Techirghiol, ceea ce poate să schimbe o serie de factori naturali, cum ar fi curenţii de aer sau curenţii de apă, fapt ce ar putea să ducă la degradarea nămolului. De aceea precizam faptul că trebuie o legislaţie mai clară privind perimetrele de protecţie pentru zonele cu factori naturali de cură. Se poate face o evaluare a modului în care s-au dat autorizaţii de construcţie în anumite zone, mai ales dacă aceste construcţii au dus sau riscă să ducă la distrugerea unor factori naturali de cură. Această problemă nu este numai la Techirghiol, ci în toate staţiunile balneare”, ne-a spus Vasile Cepoi.
Investiţii moderne
Aniversarea a fost un prilej pentru invitaţi şi de a vizita baza de tratament a Sanatoriului Balnear şi de Recuperare din Techirghiol, de a afla recentele noutăţi ştiinţifice şi investiţionale. În ultimii ani, unitatea de balneologie a găsit resurse financiare, din fonduri proprii, dar şi de la Ministerul Sănătăţii, pentru a efectua diverse reparaţii. Recent a fost reabilitată în totalitate o secţie deschisă în anul 1973. Acum saloanele au mobilier nou şi aparatură performantă. „După 40 de ani putem să ne mândrim că avem o nouă secţie, cu 70 de paturi, pentru tratamente balneare. Şi Sanatoriul Techirghiol îndeplineşte aceleeaşi condiţii ca şi o unitate din Europa”, a precizat managerul Sanatoriului Balnear şi de Recuperare de la Techirghiol, ec. Vasilică Rusu.
Proprietăţile nămolului, recunoscute în toată lumea
La rândul său, dr. Elena Valentina Ionescu, directorul medical, a transmis: „Colectivul medical promovează descoperirile ştiinţifice din ce în ce mai mult în ţară şi în străinătate. Rezultatele ştiinţifice sunt extraordinar de bune. Nămolul este într-o perfectă stare şi descoperim mult mai multe interacţiuni ale acestuia cu starea de sănătate a organismului. Ne bucurăm că am reuşit să ducem tradiţia mai departe, să o modernizăm, să o adaptăm la schimbările prin care trece societatea şi să o documentăm ştiinţific. Este important să aducem argumente ştiinţifice despre calitatea acestui nămol şi despre eficienţa lui în tratarea afecţiunilor”.
În prezent, Sanatoriul are o capacitate de 935 de paturi şi poate găzdui peste 14.000 de pacienţi anual. Principalele afecţiuni tratate cu ajutorul nămolului sapropelic sunt cele ale aparatului locomotor, atât cele reumatismale, cât şi cele post-traumatice sau inflamatorii. De asemenea, pot fi tratate afecţiuni respiratorii, dermatologice, neurologice şi ginecologice, iar în acest moment se desfăşoară şi studii pentru a demonstra acţiunea nămolului de Techirghiol împotriva îmbătrânirii.
Așezarea, atestată în 1560
La Sanatoriul Balnear şi de Recuperare din Techirghiol se fac cercetări din 1889. Dar mai sunt multe lucruri de descoperit, apreciază specialiştii. Aşezarea Techirghiol este atestată documentar pentru prima dată în 1560 sub numele de Tekfur-Koy, fiind declarată staţiune balneoclimaterică permanentă în 1899, iar în 1973 este inaugurat Sanatoriul Balnear, la vremea respectivă fiind cel mai modern din ţară.
Vin la tratament şi din alte ţări
Dintre oaspeţii străini, cei mai mulţi sosesc din cadrul Federaţiei Ruse, Israel, ţări din Uniunea Europeană, alături de români plecaţi în străinătate. Mai puţini pacienţi vin în acest moment din SUA. În semn de mulţumire că au putut merge pe picioarele lor, zeci de foşti pacienţi au donat instituţiei medicale cărucioarele, cârjele sau bastoanele, fapt ce a condus la crearea unui mic muzeu cu aceste exponate. „Noi credem că ne facem treaba bine. Pacienţii simt lucrul acesta şi revin”, a declarat directorul medical al sanatoriului, dr. Elena Valentina Ionescu.
