În timp ce, în Transilvania, autoritățile încearcă să redeschidă Mocănița,în Banat va fi închisă linia Anina – Oravița.
Cea mai spectaculoasă cale ferată din România, linia Anina – Oravița, va fi închisă de către CFR. Compania Națională de Căi Ferate a anunțat organizarea unei licitații, în data de 21 iulie, pentru închiderea unor tronsoane de cale ferată care însumează mai mult de 1.000 de kilometri, iar printre aceste tronsoane se numără și Semeringul bănățean, cea mai frumoasă cale ferată funcțională din România, care trece din Munții Banatului. Potrivit conducerii CFR, închiderea acestor tronsoane de cale ferată, considerate nerentabile, face parte din angajamentele asumate de autoritățile române în cadrul negocierilor cu Fondul Monetar Internațional și cu Uniunea Europeană. ”Această decizie ignoră potențialul turistic uriaș pe care îl are linia Anina – Oravița. Cred că o soluție mult mai corectă ar fi fost închirierea acestei linii de cale ferată către operatorii care doresc să introducă trenuri turistice. Astfel, CFR ar fi păstrat și o linie ferată operațională, ar fi încasat și venituri suplimentare, iar Banatul ar fi păstrat o atracție turistică majoră. Acum, cred că singura soluție care mai poate salva Semeringul bănățean ar fi preluarea dreptului de proprietate asupra căii ferate de către autoritățile județene și de cele locale”, a spus expertul în turism Robert Nagy.
O istorie bogată
Calea ferată Anina – Oravița este cea mai veche cale ferată montană de pe actualul teritoriu al României. Ea a fost construită pe vremea când Banatul făcea parte din Imperiul austriac. Această cale ferată a fost inaugurată în data de 15 decembrie 1863. La vremea aceea, calea ferată a fost considerată drept o adevărată minune a ingineriei. Ea are în componență 14 tunele și 10 viaducte. Calea ferată a fost folosită pentru transportul huilei extrase din mina de la Anina până la Oravița, iar apoi mai departe, pe linia ferată Oravița – Buziaș până în portul de pe Dunăre. Acolo, cărbunele era încărcat în șlepuri și trimis până la Viena. Din anul 1869, pe această linie ferată au fost introduse și trenuri de călători. Lungimea căii ferate este de 33,4 kilometri, iar diferența de nivel dintre punctul de plecare și cel de sosire este de 338 de metri. Cel mai lung tunel săpat în stâncă este de 660 de metri. Multe dintre vagoanele trenurilor care mai circulă pe această rută au clasicele băncuțe de lemn, iar sistemul de încălzire este reprezentat de sobițe cu lemne. Linia de cale ferată trece printr-una dintre cele mai frumoase regiuni ale Europei Centrale. Dificultatea traseelor și unele asemănări ale peisajelor prin care trece linia Anina – Oravița cu cele prin care trece celebrul Semering austriac au fost elementele care i-au determinat pe jurnaliștii vienezi de la mijlocul secolului al XIX-lea care au relatat despre construirea acestei căi ferate din Banatul montan să o boteze drept Semeringul bănățean. Calea ferată din Munții Banatului atrage în fiecare an un mare număr de turiști străini, care însă ar putea să se reorienteze spre alte destinații după închiderea acestei linii spectaculoase.
constructori
Meșteri aduși din Italia
Pentru construirea acestei căi ferate a fost mobilizat un mare număr de oameni. Pe lângă românii bănățeni, în construirea viaductelor au fost implicați meșteri aduși din Austria, precum și pietrari din zona Friuli, din Italia. Aceștia au săpat, de altfel, și tunelele care străpung stâncile din Munții Banatului. Inaugurarea căii ferate din Banatul montan a fost considerată drept un eveniment deosebit de important, la care au participat membrii ai Guvernului imperial, dar și ai marii aristocrații.
