Văzute de mulţi drept soluţii salvatoare pentru a scăpa de aglomeraţia de pe DN1 din zona Comarnic-Sinaia-Braşov, centurile ocolitoare nu rezolvă decât parţial problema.
Există voci care spun că nu ar fi necesară o autostradă Comarnic-Braşov dacă s-ar păstra DN1 şi s-ar completa cu centuri ocolitoare pentru oraşele Comarnic, Sinaia şi altele. Pentru a vedea care este adevărul, trebuie să plecăm de la metodologia de calcul folosită de inginerii de drumuri la dimensionarea şoselelor.
Cel mai mare trafic interurban
Potrivit prognozelor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), între Sinaia şi Comarnic circulă o Medie Zilnică Anuală (MZA) de 24.725 de vehicule, din care 18.700 sunt autoturisme, 778 sunt microbuze, iar restul sunt diferite tipuri de camioane. Situaţia este similară între Sinaia şi Buşteni unde circulă 24.104 vehicule.
Deoarece în trafic un camion ocupă o parte mai mare a drumului decât un autoturism, pentru comparabilitatea calculelor, se foloseşte noţiunea de “vehicul-etalon”. Un camion se socoteşte a fi echivalent cu 2,5-3,5 “vehicule-etalon”. În anumite zile, la anumite ore, se pot înregistra şi 48.000 de vehicule pe zi. Se poate vorbi de o medie de 1.000 de “vehicule-etalon” pe oră, cu vârfuri ce pot ajunge la 2.000 de maşini.
Ce capacitate va avea DN1 cu centuri ocolitoare
Pentru a stabili standardul drumului ce ar trebui construit, precum şi numărul necesar de benzi de circulaţie, inginerii iau în calcul traficul, dar şi date privind capacitatea diferitelor tipuri de şosele. Un drum cu două benzi de circulaţie poate deservi pe oră 2.800 de “vehicule-etalon” în condiţiile clasei E, ce oferă cel mai mic confort. În zone de munte capacitatea drumului este chiar mai mică. Pe un drum ce are o pondere a sectoarelor cu depăşire interzisă de 60% şi cu o clasă de serviciu (confort) E nu pot circula mai mult de 2.300 vehicule-etalon pe oră.
Fluxul scurgerii traficului este “instabil” (faţă de “liber” la clasa cea mai bună, respectiv A), viteza este “scăzută”, libertatea de manevră a conducătorilor este “aproape nulă” (“completă” în clasa A) iar confortul deplasării este “insuficient” (“foarte bun” la prima clasă). Pentru a circula în condiţii medii de confort, corespunzător clasei C, pe drumul respectiv nu trebuie să circule mai mult de 640 de vehicule-etalon pe oră. Potrivit standardelor, dacă traficul între două localităţi depăşeşte 21.000 de vehicule MZA (sau 2.200 vehicule pe oră) – valori deja depăşite pe DN1 în zonele Comarnic-Sinaia-Buşteni, se recomandă construirea unei autostrăzi. Aceasta fără mai vorbi că, în medie, traficul rutier creşte în România cu 5% pe an. Cele două- trei centuri ocolitoare adăugate la DN1 vor uşura doar puţin agonia şoferilor. Indiferent că nu vor mai fi nevoiţi să traverseze staţiunile, şoferii vor trebui să facă faţă valorilor mari de trafic din afara acestora.
Ce spun specialiştii
David Suciu este unul din inginerii de trafic care în ultimii ani s-a ocupat de problema circulaţiei pe Valea Prahovei. El a avut ani buni funcţia de vicepreşedinte pentru trafic al unui importante firme de proiectare şi consultanţă în domeniul infrastructurii rutiere. Suciu a oferit câteva răspunsuri întrebărilor noastre:
Cât de mult vor ajuta centurile?
Centurile în adevăratul sens al cuvântului (actuala centură a Sinaiei nu poate fi luată în considerare) vor ajuta, fără îndoială, la preluarea traficului de lungă distanţă Bucureşti-Braşov. Dacă ne raportăm la aglomeraţia din interiorul Buşteni, Sinaia şi Comarnic, aceasta va rămâne căci organizările de circulaţie specific urbane nu mulţumesc. Sunt parcări, treceri necontrolate de pietoni, vor fi probleme pentru cei de acolo. Nu se va putea spune că pentru cei care circulă de la Sinaia la Predeal prin Azuga şi Bușteni lucrurile se vor îmbunătăţi radical datorită centurilor. În aceste orașe pietoni sunt stăpânii, opresc traficul când vor.
Sunt arterele ocolitoare alternativă la autostradă?
Acestea nu vor substitui o autostradă Bucureşti-Braşov. România are nişte dimensiuni importante şi are nevoie de o autostradă pe traseul acesta. Un drum cu o bandă pe sens în flux continuu, fără întreruperi la trecerea prin intersecţii, are o capacitate destul de mare, poate să ducă şi 20.000 vehicule pe zi uşor, pe ambele sensuri. Fără îndoială că viteza de propagare a traficului nu va mai fi 100 sau 110 kilometri la oră, ci 70-80 kilometri la oră. Depăşirile se vor executa mai greu şi practic nivelul de serviciu nu va fi cel dorit, s-ar ajunge la clasa de serviciu D. Uneori vor apărea blocaje, ce vor dura câteva minute.
Ar fi utile centurile dacă se va face autostrada?
Da, căci există un principiu al etapizării investiţiilor. Aceste centuri ocolitoare vor fi utile şi când va apărea autostrada căci traficul va fi dublu (adică atât local cât şi interurban). Centurile ar ajuta ca traficul să fie calmat prin aceste oraşe.
