10.2 C
București
luni, 22 aprilie 2024
AcasăSpecialCum poate intra Portul Galați pe rutele fluxurilor comerciale

Cum poate intra Portul Galați pe rutele fluxurilor comerciale

Ernst &Young și APDM Galați ­derulează un proiect care identifică soluțiile pentru dezvoltarea portului maritim în următoarele două decenii.

La Galați a avut loc prima consultare publică din cadrul proiectului „Program strategic de dezvoltare a Portului Galaţi”, implementat de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi şi firma de consultanţă Ernst &Young. Proiectul cu un buget de 1,9 milioane lei, care va fi finalizat în luna octombrie 2015, își propune analizarea situației actuale ale celor patru terminale din Portul Galați, respectiv Portul Mineralier Romportmet SA, Portul Docuri, Port Bazinul Nou şi Portul Comercial Vechi, dar și conturarea unor direcții de dezvoltare în următoarele două decenii a unor proiecte care să pună în valoare potențialul economic al portului.

Principalul scop al strategiei este stabilirea legăturilor rapide şi eficiente pe plan naţional şi internaţional, valorificând cât mai multe modalități de transport. Pentru asigurarea legăturii dintre Portul Galaţi şi centrele intermodale din România, se va pune accentul pe utilizarea mijloacelor de transport feroviar şi rutier, iar conexiunea cu porturile internaţionale va viza atât căile navigabile interioare, cât şi cele maritime.

Ca obiective, strategia îşi propune integrarea Portului Galaţi în fluxurile internaţionale de mărfuri şi pasageri, creşterea rolului acestuia la îmbunătăţirea accesibilităţii Coridorului Transeuropean Rhin-Dunăre, conectarea la Coridorul IX Pan-European şi transformarea portului gălăţean într-un motor de creştere şi dezvoltare economică la nivel regional. Potrivit studiului de piață realizat în prima etapă a proiectului, în ceea ce priveşte infrastructura, totul este necorespunzător sau neadecvat, începând de la întreţinerea infrastructurii portuare, condiţiile de navigaţie pe Dunăre şi conexiunile rutiere și feroviare cu hinterlandul (regiune în spatele unui port din care provin produsele exportate sau în care se expediază mărfurile importate).

Alte puncte slabe sunt cele generate de deficiențele sistemului operațional, respectiv lipsa de personal la biroul vamal Galaţi staţionarea obligatorie în portul Sulina pentru efectuarea controlului vamal, mijloace operaţionale neadecvate la noile cerinţe ale pieţei şi lipsa unor sisteme informaţionale de management al traficului şi activităţii în port. La acestea se adaugă tarifele necompetitive practicate, în special taxele de tranzitare a Canalului Sulina şi taxele de pilotaj, precum şi pe faptul că taxele de canal se percep în funcţie de tonajul navelor, indiferent de încărcătura efectivă.

Deficiențele infrastructurii

Analiza SWOT a detaliat punctele slabe ale infrastructurii, printre care se află limitările privind adâncimea la bara Sulina, ce permit accesul navelor cu până la 8.000 tdw, în condițiile în care în Portul Galați pot acosta nave de până la 15.000 tdw, dar și capacitatea redusă de asigurare a condiţiilor de navigaţie pe timpul iernii din cauza inexistenţei spărgătoarelor de gheaţă în porturile de la Dunărea Maritimă. Alte deficiențe sunt sistemul de finanţare ineficient pentru lucrările de dragaj necesare pentru menţinerea adâncimii în port și costurile ridicate pentru accesul navelor maritime în portul Galaţi. Alt punct slab este că majoritatea drumurilor care leagă Galaţiul de hinterland au doar o singură bandă pe sens, iar un altul e birocraţia excesivă şi procedurile greoaie legate de activitatea de vămuire a mărfurilor şi trecere a frontierei. Pe lângă competiţia cu Portul Constanţa, alte două ameninţări pentru traficul portuar al Galaţiului identificate de analiza SWOT sunt modernizarea sistemului feroviar din Bulgaria şi dezvoltarea căii ferate între Turcia şi Europa.

SOLUȚII. Galațiul ar putea prelua unele fluxuri comerciale

Potrivit realizatorilor studiului, „competitorii Portului Galaţi sunt, în special, cei de la Marea Neagră (Constanţa, Varna, Odesa), dar şi cei de la Marea Adriatică (Trieste, Koper şi Rijeka)”. Ca soluții tehnice, au fost identificate opt rute de transport pentru un potenţial volum de marfă care ar putea fi preluat, în anumite condiţii, de Galaţi: Nord-Sud şi Vest-Est Europa, Europa-Marea Caspică şi China-Europa.

Printre cele mai mari schimburi comerciale se află cele de produse alimentare între Budapesta şi Moscova (160.000 tone anual), care acum se fac rutier, dar ar putea fi preluate pe ruta fluvială Budapesta-Galaţi şi ruta feroviară Galaţi-Moscova, care ar reduce costurile cu 12%. Costurile transporturilor de produse finite, maşini şi utilaje (131.000 tone pe an) de pe ruta Regiunea Thuringen – Varna (rutier) – Iran (maritim) pot fi reduse cu 26% folosindu-se varianta Regiunea Thuringen – Galaţi (feroviar), Galați – Iran (maritim).

Cele mai citite

Alexandru Maxim, spectacol în Turcia! Românul a dat un gol și a pasat decisiv în victoria lui Gaziantep

Mijlocaşul român Alexandru Maxim a contribuit decisiv la victoria echipei sale, Gaziantep FK, cu scorul de 2-0, în fața formației Kasimpaşa, din etapa a...

Blinken acuză Beijingul de genocid în provincia Xinjiang

Beijingul continuă să comită genocid împotriva uigurilor și a altor minorități din provincia sa Xinjiang, a arătat secretarul de stat american Antony Blinken într-un...

SAMEDAY anunță intenția de preluare a companiei de curierat Sprinter din Ungaria

Ca parte a strategiei de extindere a infrastructurii de livrare din regiune, SAMEDAY, compania care a introdus livrarea în easybox în piața din România,...
Ultima oră
Pe aceeași temă