19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialCum se apără IPS Teodosie în dosarul deschis de DNA. ”Utilizarea legii...

Cum se apără IPS Teodosie în dosarul deschis de DNA. ”Utilizarea legii penale cu privire la fraudele cu fonduri europene nu este în conformitate cu practica UE”

Arhiepiscopia Tomisului a trimis, astăzi, un comunicat de presă în care prezintă punctul de vedere al unui avocat din Bruxelles referitor la procesul în care este acuzat IPS Teodosie.

Astăzi, 24 aprilie 2017, Cabinetul de avocatură Vasii, Florian și Asociații a depus în instanță opinia avocatui Bernard O’Connor din Bruxelles, specializat pe legislația europeană privind fondurile europene pentru agricultură. opinie pe care v-o comunicăm în documentul atașat.

Pe scurt, concluzia acestei opinii este că „utilizarea legii penale cu privire la fraudă în legătură cu faptele din prezenta cauză nu este în conformitate cu practica UE.”

Totodată, reprezentanții Arhiepiscopiei au solicitat instanței amânarea cauzei pentru a se acorda posibilitatea procurorului și celeilalte părți să o cunoască și să-și exprime un punct de vedere. ”Ne exprimăm încrederea că procurorii vor înțelege că au greșit în acest dosar și vor renunța la acuzații”, au spus reprezentanții Arhiepiscopiei.

În documentul emis de Bernard O'Connor, din cadrul firmei de avocatura NCTM Baroul de Avocați din Bruxelles Belgia pentru SPRL Vasii, Florian și Asociații, avocați din România se arată că opinia se referă la funcționarea legislației UE pentru efectuarea de plăți UE către agricultori. ”Acesta este destinat utilizării în fața instanțelor române și se face pe fondul urmăririi penale a Arhiepiscopului Petrescu Teodosie pentru fraudă în finanțarea activităților agricole”, se arată în preambul.

”În 2016 APIA a efectuat o inspecție privind declarația Arhiepiscopiei Tomisului și a stabilit o sancțiune de plată pentru anul 2015 de 30.000 EURO. Foarte puține detalii cu privire la această decizie au fost furnizate în legătură cu elaborarea prezentului aviz. Cu toate acestea, se pare că APIA a considerat că doar 102 hectare de teren au fost eligibile pentru plăți. Trebuie remarcat faptul că decizia APIA din 25 octombrie 2016 este numai în raport cu 2015 și nu pentru perioada 2010 – 2014. Trebuie remarcat faptul că APIA a făcut inspecții anterioare asupra terenului în 2011 și 2013, dar se pare că aceste controale au fost doar în ceea ce privește mărimea terenului și nu în raport cu starea sa. Acestea fiind spuse unele observații au fost făcute în legătură cu starea terenului, în special în 2013. În plus, în 2013, au existat unele rapoarte de televiziune și știri în legătură cu starea terenului. Se pune întrebarea cu privire la motivul APIA pentru care nu a efectuat o inspecție a stării terenului la acel moment. Aceasta este dovada că APIA nu a îndeplinit sarcinile sale, în conformitate cu legislația UE aplicabilă? S-a stabilit că nici o plată nu trebuie efectuată decât dacă un sistem de inspecții adecvate este stabilit și pus în aplicare. Dar, mai important, în cazul în care APIA nu a fost în măsură să determine calitatea sau starea terenului în scopul stabilirii eligibilității sale, trebuie să se considere de asemenea, că declarantul ar putea fi în dubiu și în necunoștința criteriilor care trebuie aplicate”, se arată în comunicat.

Acesta a precizat că ”utilizarea legii penale cu privire la fraudă în legătură cu faptele din prezenta cauză nu este în conformitate cu practica UE. Nu există dovezi cu privire la intenția de fraudare; nu există nici o dovadă de înțelegere secretă între solicitant și APIA; nu există nici o dovadă palpabilă că terenul în cauză nu a fost de calitate agricolă bună (singura probă fiind zvonurile); procedurile administrative aplicabile în cazul posibilei aplicații incorecte pentru fondurile UE nu au fost epuizate; aceste căi de atac administrative au fost suficiente pentru a aborda posibile aplicații incorecte; se poate pune la îndoială că APIA, agenția de plată, și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile în asigurarea faptului că finanțarea din partea Uniunii este distribuită în mod corespunzător.”

Reamintim că Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat de săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Potrivit unui comunicat al DNA, în același dosar au mai fost deferite justiției cinci persoane, la data faptelor mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului, patru acuzate de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, iar una de tentativă la aceeași infracțiune.

În comunicat se mai precizează că față de fapta de luare de mită reținută anterior în sarcina arhiepiscopului Tomisului s-a dispus clasarea cauzei.

"În perioada 2010 — 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu ceilalți inculpați, a folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), în scopul de a primi fonduri europene. În documentele prezentate la APIA, inculpații au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafețe agricole (peste 300 ha), situate în zona denumită ”Ferma 3” — Nazarcea (localitatea Lumina, jud. Constanța), având categoriile de folosință ”vii pe rod cu struguri pentru vin'/'vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi", se arată în comunicatul DNA.

În declarațiile depuse apare și un alt aspect fals, și anume că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu, printre care și evitarea instalării vegetației nedorite, în condițiile în care parcelele erau abandonate și invadate cu astfel de vegetație, menționează DNA.

Din ancheta efectuată de procurorii Serviciului Teritorial Constanța al DNA a reieșit că faptele comise de inculpați au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică, în sumă totală de 1.392.964 de lei.

"În anul 2016, plățile nu au fost autorizate, prin urmare, raportat la acel an, fapta a rămas în faza tentativei", se mai arată în comunicatul DNA.

APIA s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.392.964 de lei, iar procurorii au dispus instituirea unor măsuri asiguratorii constând în poprirea conturilor deținute de arhiepiscopul Teodosie și de persoanele responsabile civilmente — Arhiepiscopia Tomisului și Așezământul Monahal Sfântul Apostol Andrei.

 

Cele mai citite

Valabilitatea cardurilor de energie a fost prelungită

Guvernul a decis ca valabilitatea cardurilor de energie să fie prelungită până pe 31 mai, cu încă două luni față de termenul inițial. Aceasta...

Reforma austerității, îmblânzită. Plafonări peste plafonări de la Guvern

După austeritatatea de anul trecut și cu un deficit bugetar la limită, Executivul face cadouri pentru români, iar angajații din companiile de stat pot...

Securitatea și sănătatea în muncă – serviciu obligatoriu pentru orice afacere din România

Companiile active cu minim un angajat au obligația de a respecta un protocol foarte strict pentru a asigura întregului personal condiții sigure de muncă....
Ultima oră
Pe aceeași temă