Șapte ani de administrare haotică a lui Sorin Oprescu şi încă un an în care Bucureștiul a fost condus de doi primari interimari preocupaţi mai mult de propriile lor campanii nu au rămas fără urme.
Campania electorală s-a încheiat, oamenii şi-au depus voturile în urne. Promisiunile din campanie trebuie acum să înceapă să prindă viaţă, numai că noul primar general al Bucureştiului se va confrunta cu o provocare extremă din punct de vedere financiar.
Regia de termoficare este în colaps, reţelele de utilităţi sunt vechi, drept pentru care pierderile sunt uriaşe, mijloacele de transport în comun au vârste venerabile, fiecare parchează pe unde-i tună, ceea ce duce la ambuteiaje infernale, şantiere care au început şi nu se mai termină. Aşa poate fi descrisă succint Capitala anului 2016, pentru al cărei fotoliu de primar general s-au bătut 12 candidaţi.
„România liberă” a făcut un inventar al situaţiei actuale a Bucureștiului şi a încercat să identifice problemele cu care se confruntă, dar şi necesarul de bani pentru a recupera înapoierea. Traficul infernal din oraş nu este o cauză a problemei, asupra căreia trebuie acţionat, aşa cum greşit credea Sorin Oprescu, care promitea autostrăzi suspendate şi alte minuni menite să încurajeze mersul cu maşina, ci un efect al proastei calităţi a transportului în comun. În general, în aglomerările urbane unde transportul public funcţionează numărul maşinilor proprietate personală este mai mic şi invers.
Bucureștenii sunt cetățenii europeni cei mai nemulțumiți de transportul public din orașul lor, doar 6% fiind satisfăcuți de acesta, potrivit unui studiu recent al Friedrich-Ebert-Stiftung România. Asta face ca rata de motorizare (numărul de autovehicule la 1.000 de locuitori) a Bucureștiului (446 autovehicule la 1.000 de locuitori) să fie superioară celei din orașe ca Stockholm (393), Londra (301) sau Berlin (333), în care satisfacția privind transportul public este mult mai mare decât în Capitala României. O altă capitală europeană unde transportul public lasă mult de dorit este Roma, unde rata de motorizare este de 978 maşini la mia de locuitori.
Datorii de 90 milioane de euro la RATB
Şi unde mai pui că, la noi, RATB nu are o situaţie financiară tocmai roz, iar vechimea parcului este considerabilă. Câte despre partea economică, regia de transport avea la 31 decembrie 2015 datorii totale de 383,6 milioane de lei (aproape 90 milioane de euro). Asta este situaţia actuală, rămâne de văzut ce trebuie făcut în continuare.
„Între RATB şi Primăria Capitalei trebuie semnat în primul rând un contract de servicii publice, pentru că aşa spune legislaţia europeană – trebuie să existe o legătură contractuală. Aşa se va determina nivelul minim de servicii care se doreşte a fi prestat şi de aici rezultă şi necesarul de investiţii Apoi, RATB trebuie asanată şi transformată în societate comercială”, a declarat pentru „România liberă” Ştefan Roşeanu, directorul Asociaţiei pentru Mobilitate Metropolitană.
În ceea ce priveşte parcul învechit al RATB, mai ales cel de tramvaie, Roşeanu spune că trebuie pus în practică un program combinat, care să cuprindă atât achiziţii de tramvaie noi, cât şi modernizarea celor existente. În plus, susţine el, trebuie regândită reţeaua de transport, care să se concentreze în jurul punctelor majore de interes, apoi trebuie făcută să funcţioneze Autoritatea Metropolitană de Transport, pentru a integra Bucureştiul cu Ilfovul.
Peste 9 miliarde de euro pentru modernizarea oraşului
Contactat de „România liberă”, Gheorghe Udrişte, care a fost timp de opt ani şeful Direcţiei de infrastructură şi servicii publice din Primăria Capitalei, a explicat pas cu pas şi cu necesarul de finanţare ce trebuie făcut pentru a descongestiona oraşul.
„În primul rând, trebuie finalizate proiectele de infrastructură deja începute – străpungerea de la Ciurel, Pasajul Piaţa Sudului, linia de tramvai pe Pantelimon şi pe Liviu Rebreanu şi aşa mai departe, lucrări care deranjează traficul. Apoi, noul primar trebuie să insiste să se reducă zona de lucru la metrou, în Drumul Taberei şi Bucureştii Noi, pentru că acum se lucrează la interior”, a spus Udrişte, care ani de zile a condus Metrorex.
Acestea sunt măsurile imediate care trebuie luate de noul edil, în viziunea sa. Apoi, spune Udrişte, trebuie trecut la un program amplu de modernizare a oraşului, care în următorii patru ani, după calculele sale, va „înghiţi” 9,366 miliarde de euro. Din această sumă, cea mai mare parte, adică 6,832 miliarde de euro ar trebui să se ducă la transport public şi infrastructură. „Ţinta oricărui primar este să facă tot ce este posibil pentru ca transportul public să devină prioritar. Apoi, trebuie integrat transportul public de suprafaţă cu cel subteran, chiar dacă Metrorex este în subordinea Ministerului Transporturilor, şi nu a Primăriei. Sorin Oprescu n-a pus deloc bază pe metrou, doar s-a folosit de el”, a mai spus Udrişte.
RADET, gata-gata să explodeze
O altă „nucă tare” pentru viitorul primar este problema termoficării din Bucureşti. RADET avea la 31 decembrie 2015 datorii totale de 3,93 miliarde de lei, adică undeva pe la 900 milioane de euro. Numai anul trecut regia de termoficare a înregistrat o pierdere de aproape 430 milioane de lei (aproape 100 milioane de euro!).
Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari, Radu Opaina, este sceptic că problema RADET va fi rezolvată în următoarea perioadă. „Candidaţii (la Primăria Municipiului Bucureşti – n.red.) sunt departe de soluţii, nici măcar nu ştiu despre ce e vorba. Majoritatea celor care au candidat nu sunt racordaţi la RADET, dar unii chiar au furat de la RADET”, a declarat pentru „România liberă” Opaina, care a fost şi director general al RADET.
În opinia sa, soluţiile sunt simple, dar nimeni nu vrea să le aplice. „În primul rând, trebuie să nu mai existe politic în zona aia, iar apoi trebuie mers pe principiile de independenţă energetică, preţ corect şi eficienţă. Dacă nu înlocuieşti calul de la căruţă, ea va merge tot în aceeaşi direcţie, care este greşită”, a concluzionat Radu Opaina.
Trăgând linie şi adunând la suma avansată de Gheorghe Udrişte ca fiind necesară în următorii patru ani în Bucureşti, de peste nouă miliarde de euro, datoriile RATB şi RADET, rezultă că noul primar al Capitalei va trebui să găsească zece miliarde de euro.
Ce achiziţii trebuie făcute
RATB a făcut ultimele achiziţii semnificative de mijloace de transport în timpul mandatului lui Adriean Videanu la Primărie, când Gheorghe Udrişte conducea Direcţia de infrastructură şi servicii publice a municipalităţii. Atunci au fost cumpărate 1.000 de autobuze Mercedes, dintre care acum nu circulă nici 700, restul fiind în garaje din lipsă de piese de schimb. Udrişte a calculat la 500 milioane de euro necesarul financiar pentru înnoirea mijloacelor de transport. „Mai trebuie luate 500 de autobuze şi troleibuze, a câte aproximativ 100.000 de euro. În plus, trebuie cumpărate şi 200 de tramvaie, preţul acestora fiind undeva pe la un milion de euro bucata”, a explicat el. În prezent, parcul de tramvaie are o uzură medie de peste 80%, iar unele tramvaie au o vechime de peste 40 de ani.
La Sofia s-a putut, la noi nu
„O altă problemă care trebuie rezolvată rapid este cea a parcărilor neregulamentare, pentru că altfel nu se va putea fluidiza circulaţia, iar transportul public nu va avea un orar predictibil”, a mai spus Ştefan Roşeanu, care a dat exemplul Sofiei în domeniu. În zona ultracentrală a Capitalei Bulgariei, o oră de parcare costă patru leva (aproximativ doi euro), timpul este limitat la două ore şi nimeni nu lasă maşina pe unde-i tună. Apoi, în inelul doi, costul parcării scade la jumătate, iar timpul maxim permis de parcare se dublează. În fine, la periferie parcările sunt gratuite, de reşedinţă.
„Bucureştiul se mai confruntă cu problema vehiculelor comerciale – camionete, dube, autoplatforme – lăsate în parcările de reşedinţă. Uneori, acestea ocupă şi trei locuri de parcare, iar locuitorii din zonă n-au unde să-şi lase maşinile. Pentru înmatricularea oricărui vehicul comercial ar trebui făcută dovada existenţei unui loc de garare, în afara domeniului public, iar acest lucru să fie verificat la şase luni”, a mai spus Ştefan Roşeanu.
