Manualele de istorie tipărite în perioada comunistă descriau perioada interbelică, în care România era unul dintre cele mai puternice regate din această parte a Europei, drept o perioadă neagră.
Lucru neadevărat, o dovadă fiind inițiativa administratorilor Societății Miniere Petroșani, care, în perioada 1924-1925, a finanțat construirea unui Casinou Muncitoresc în Colonia de Jos din Petroșani. Casinoul era unul dintre cele mai frumoase edificii din Valea Jiului și avea unul dintre cele mai performante cinematografe din România.
În anul 1938, Casinoul Muncitoresc avea un aparat pentru filme cu sonor, marca Thorderson L.M. Chicago. Doar cinematograful ARO din București avea un aparat mai performant, după cum susține scriitorul și publicistul Marian Boboc, care a dedicat un studio amplu acestui casinou inedit.
O ctitorie dedicată muncitorilor
El a reprodus și un extras din procesul verbal al acționarilor Societății Miniere Petroșani din data de 16 mai 1924, prin care administratorii companiei private justificau investiția făcută.
„Casinoul (…) constituie, credem, începutul cel mai fericit al importantei opere ce trebuie să urmărim în Valea Jiului, şi anume aceea a combaterii alcoolismului care face ravagii de neînchipuit atât în starea materială, cât mai ales în starea morală şi fizică a lucrătorilor. Acest casinou, situat în mijlocul locuinţelor muncitoreşti, cu faţada principală către splendida privelişte pe care o oferă munţii din localitate, înconjurat de mari şi frumoase terase, are o sală spaţioasă pentru reprezentaţii teatrale, cinematografice sau dans, o vastă sală pentru consumaţiune, o sală pentru bibliotecă şi altele pentru prepararea de alimente şi pentru bufet. Punem mari speranţe că printr-o chibzuită administrare a acestui casinou, nu numai că vom putea feri pe bravii noştri muncitori de efectele ucigătoare ale alcoolului, astfel cum le este astăzi, dar le vom putea procura mulţumirile de care au atâta nevoie şi la care au atâta drept”, scriau reprezentanții Societății Miniere Petroșani.
Casinoul Muncitoresc avea o sală de spectacole cu aproximativ 500 de locuri, o bibliotecă ce pornea cu o zestre de 1.400 de volume, un restaurant, dar și o sufragerie unde puteau fi organizate diferite evenimente.
Casinou deschis de Ziua Regelui
Ziarele locale din perioada interbelică au relatat pe larg despre deschiderea Casinoului. Acest eveniment a fost programat pentru ziua de 25 octombrie 1925, pentru a-l cinsti astfel pe Principele Mihai al României, viitorul Rege Mihai I, care împlinea patru ani chiar în ziua inaugurării oficiale.
Însă deschiderea Casinoului Muncitoresc a fost precedată de o probă a instalațiilor de cinema, care a avut loc în seara de 24 octombrie și care a reunit întreaga lume bună a Petroșaniului. Primul film proiectat a fost o peliculă în care rolul principal era al lui Charlie Chaplin. A doua zi, datorită fluxului mare de muncitori, au fost programate trei proiecții cinematografice.
La câteva zile după deschidere, conducerea Casinoului stabilea regulile de funcționare ale acestuia. Astfel, era interzisă vânzarea băuturilor spirtoase. Muncitorii și ceilalți clienți puteau servi doar vin și bere, precum și apă minerală, sifon și suc de zmeură. Apoi, erau prețuri diferențiate la spectacolele de cinema sau de teatru. Un muncitor plătea 5 lei pentru un bilet de adult, iar pentru copiii sub 15 ani, prețul unui bilet de intrare era de 3 lei. Funcționarii Societății Miniere Petroșani, care aveau salarii considerabil mai mari, plăteau 15 lei pentru un bilet de adult și 10 lei pentru un bilet destinat unui copil mai mic de 15 ani.
Regulamentul mai prevedea că spectacolele cinematografice vor avea loc sâmbăta și duminica, de trei ori pe zi. În celelalte zile ale săptămânii, muncitorii Societății Miniere Petroșani trebuiau să se concentreze asupra muncii. La Casinoul Muncitoresc nu aveau loc doar proiecții cinematografice, ci și alte manifestări culturale, inclusiv spectacole de teatru.
Printre actorii care au urcat pe scena din Petroșani s-a numărat și marele Constantin Tănase. Însă, și mai important, în clădirea Casinoului Muncitoresc a concertat cel mai mare violonist al lumii din acea perioadă, românul George Enescu, pe 17 noiembrie 1929.
Teatru, în loc de casinou
Casinoul Muncitoresc din Petroșani a continuat să funcționeze inclusiv în timpul războiului. În anul 1945, Școala Populară de Artă și Cultură a funcționat în Casinoul Muncitoresc. Din 1946, în Casinoul Muncitoresc, a fost creat Teatrul Muncitoresc Petroșani.
