Starea tehnică a infrastructurii de prevenire a inundațiilor preocupă autoritățile doar atunci când este prea târziu să se mai facă ceva și viiturile distrug localități și terenuri agricole. La doi ani și jumătate după inundațiile din septembrie 2013, când 39 de localități gălățene au fost măturate de viituri și situația din localitățile sinistrate a devenit o problemă națională, multe dintre investiţiile în lucrări de îmbunătățiri funciare au fost sistate sau amânate din lipsa fondurilor și există pericolul ca mai multe zone din judeţ să devină din nou vulnerabile la viituri.
Potrivit unui raport prezentat recent de directorul Filialei Teritoriale de Îmbunătăţiri Funciare Moldova Sud, Petru Bărceanu, sistarea investiţiilor și nerealizarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului cu scopul de regularizare a scurgerilor pe versanţii din bazinul hidrografic Chineja, din estul judeţului, au condus la colmatarea excesivă a unei bune părţi din complexul de evacuare a apei format din polderul Foltești, canalul de aducţiune Chineja și Lacul Brateș. Acest complex de lucrări a devenit vulnerabil și nu mai poate proteja incinta îndiguită a Luncii Prutului Inferior, cu o suprafață de 24.000 ha, precum și localităţile riverane Foltești, Stoicani, Frumușiţa, Tulucești și Şiviţa. Nerealizarea lucrărilor de investiţii în această zonă va determina inundarea a circa 6.000 ha de terenuri agricole, afectarea a zece societăţi agricole și a aproximativ o sută de locuinţe cu anexe gospodărești, eventualele viituri afectând și calea ferată și drumurile din zonă.
„Aceste lucrări sunt de interes general, iar costul executării lor este enorm (20.323.280 lei) în comparaţie cu bugetul anual total, la nivel de ţară al ANIF. Fără implicarea autorităţilor judeţene, aceste lucrări nu se pot executa, existând pericol permanent al inundării unor suprafeţe apreciabile din incintele îndiguite de pe râul Prut”, se spune în raportul menționat.
Din cauza constrângerilor bugetare, în ultimii ani s-a executat un minim de lucrări, fiind necesare fonduri suplimentare pentru aducerea la parametrii funcţionali a infrastructurii de inundaţii.
Lacul Brateș – riscuri maxime
O situație specială este aceea a digurilor de la Lacul Brateș, care are o suprafață 2.060 ha. Este necesară reabilitarea polderului Lac Brateş, din cauza situaţiei critice din ultimii ani, când, ca urmare a fenomenelor extreme care s-au produs în județul Galați, mai ales în 2013, nivelul apei din lac a crescut cu mult peste nivelul maxim de exploatare şi a deversat, punând în pericol mai multe segmente de dig. Nerealizarea consolidărilor digurilor de la Lacul Brateș prezintă riscul ca în cazul unor fenomene extreme produse în zonă să fie scos din funcțiune Canalul Magistral Lunca al sistemelor de inundații alimentate din Dunăre, existând pericolul de inundare a circa 11.000 ha de terenuri agricole, urmând să fie afectate 1.324 locuinţe din cartierul gălățean „Valea Oraşului”, dar și activitatea a peste 31 de operatori economici industriali de pe Platforma Industrială Est.
