Sezonul estival e în plină desfăşurare. Tocmai de aceea sunt mai vizibile ca în restul anului părţile mai puţin bune ale felului cum se face turismul pe litoralul românesc. Operatorii din turism continuă să se plângă că nu sunt susţinuţi de statul român, dar mai ales de autorităţile locale care încă nu au înţeles că se mai poate salva turismul la Marea Neagră chiar şi în ultimul ceas.
Dragoş Răducan, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a explicat într-un interviu pentru România liberă care sunt problemele, dar și punctele tari ale turismului românesc.
Litoralul e dominat de turismul de manea. Dezvoltatorii de business-uri turistice lucrează pe cont propriu, sunt cazuri punctuale, fără acoperire strategică guvernamentală, de tipul celor din Bulgaria sau Turcia.
Dragoş Răducan: „Turismul de manea“? Nu înţeleg la ce vă referiţi.
Mă refer la faptul că, de exemplu, dacă ştiţi Costineştiul…
D.R.: Din punctul de vedere al FPTR, e o staţiune scoasă de pe harta turismului. Nu cunosc nimic despre această staţiune de câţiva ani.
De ce?
D.R.: Se practică prea mult turismul la negru. Când mai dăm statistici, Costineştiul nu e inclus. E o pată neagră, nu avem date de acolo.
Şi Vama Veche e tot aşa?
D.R.: Cazarea, dar nu şi administraţia publică, a început să intre în normalitate. Tot mai multe locaţii se clasifică. Dar, dacă sunt 20.000 – 30.000 de oameni în Vama Veche, nu înseamnă că şi sunt cazaţi în structuri clasificate, Vama Veche are specificul ei.
Care sunt punctele tari azi pe litoral?
D.R.: Apar tot mai multe investiţii în structuri hoteliere, în Venus, Jupiter, Neptun. S-au construit foarte multe hoteluri, spre deosebire de Mamaia, unde s-au construit apartamente cu închiriere sezonieră.
Care e diferenţa?
D.R.: Închirierea sezonieră e tratată ca proprietate scoasă la închiriere. Activitatea hotelieră implică masă, angajaţi, restaurant şi responsabilitate socială, atât pentru comunitatea locală, cât şi pentru turistul ce vine la hotel, nu doar să închirieze o casă în vacanţă.
Ce lipseşte? Când a început marele boom al turismului turcesc – mă refer acum la turismul de litoral -, statul turc a dat facilităţi…
D.R.: Discutăm despre alt film, alt scenariu, altă regie, altceva. Acolo s-a spus: „Trebuie să dezvoltăm turismul pentru că nu avem ce să dezvoltăm“, a fost strategie naţională. Indiferent cine a fost la guvernare, a luat-o de unde a lăsat-o celălalt. La noi, fiecare a făcut turism cum a vrut, când a vrut, aproape unde a vrut.
Un zgârie-nori lângă o viluţă de lemn.
D.R.: Sau lângă camping. Şi lângă ele o biserică. Şi în spatele ei o bodegă. Discutăm despre autonomia locală, cum a fost ea înţeleasă româneşte.
Sunt lucruri în neregulă. Cum ar trebui să fie?
D.R.: N-aş putea să mai spun. Când eşti în minutul 89, condus cu 9-0, ce să mai spui?
Ce vreţi să aveţi şi nu aveţi?
D.R.: Cel mai mult? Sprijinul autorităţii locale. Să înţeleagă măcar acum, după ce s-a terminat tot, că s-ar mai putea îndrepta, pe ici, pe colo, câte ceva în dezvoltarea armonioasă a turismului. Marea, Litoralul nu sunt ale Constanţei, Mangaliei, ci ale întregii ţări.
Aţi vorbit despre responsabilitatea socială a operatorilor din turism.
D.R.: FPTR scoate la vânzare Programul „Litoralul pentru toţi”, singurul susţinut în întregime de patroni, de cei din turism. E o strategie de vânzare pentru cei cu venituri mici: când e vreme frumoasă, dar nu sunt turişti, să beneficieze şi ei. Dar… n-au cum să ajungă pe litoral. Nu sunt trenuri… autobuzele cer mai mult ca biletul de tren până la Constanţa.
Care e acum cuvântul de ordine?
D.R.: În turism, cine înţelege sintagma „Activul e privat, activitatea este publică“ e în regulă. Acum, cu această oportunitate extraordinară, pe care am obţinut-o cu mare – mare greutate, că serviciile de alimentaţie au TVA 9%, cine fură e un prost. Toate hotelurile FPTR lucrează corect, pentru că au înţeles asta. Mă refer la butic, gogoşerie, care în continuare sunt încurajate să existe, strică aspectul staţiunilor şi aduc deservicii tuturor. Autoritatea locală, ce ar trebui să fie alături de cei ce lucrează corect, care au active şi investiţii mari, e alături de aceştia verbal şi parţial faptic. Autoritatea locală trăieşte în aceste localităţi, nu e votată de turişti. Primarii, dacă ar fi votaţi de turişti, n-ar mai fi nici unul.
Ce lucruri bune se întâmplă?
D.R.: A crescut numărul de turişti, în primul rând datorită calităţii serviciilor. Au apărut foarte multe hoteluri de 3 – 4 stele îngrijite, bine gestionate, primitoare, dotate, construite după standarde noi. În sudul litoralului (Olimp – Saturn) au fost renovate multe hoteluri, aici e viitorul turismului de litoral, pentru că Mamaia a devenit un cartier al Constanţei. Mai trebuie interactivitate cu adevăraţii operatori din turism.
Forţa de muncă?
D.R.: Ne chinuim foarte mult. Nu mai vrea nimeni să lucreze. S-a creat o mentalitate în România că, decât să munceşti şi să trăieşti bine, mai bine nu munceşti şi doar trăieşti. Am cunoştinţe cu case de vacanţă. Cei din zonă nu vin să cosească, să culeagă fructele, chiar dacă sunt plătiţi. Preferă să stea la bodegă, să bea. Românii au pierdut cultura muncii.
Care sunt provocările?
D.R.: Armonizarea şi modificarea legislaţiei, astfel încât pe Litoral să fidelizăm şi să atragem angajaţi. Anul acesta va fi mai bun ca 2015. A crescut calitatea serviciilor. Vremea e foarte bună. Există stabilitate economico-financiară familială, concediul a început să-şi facă loc în bugetul familiei. Altă realizare a FPTR e voucherul de vacanţă, ca sistem de plată. Conjunctura i-a făcut pe mulţi români să se gândească de două ori înainte să-şi ia bilet în străinătate. Serviciile au decăzut în Bulgaria şi Grecia şi au crescut preţurile, din cauza afluxului de ruşi. Au ieşit de pe piaţă Turcia, Tunisia şi Egiptul. Faţă de 2013, un român cu venituri medii ce mergea în Bulgaria, la all-inclusive, are o ofertă consistentă all-inclusive aici.
