Vechea fortificaţie a Legiunii a V-a Macedonica este unul dintre cele mai interesante obiective turistice din Transilvania.
Autorităţile locale din Turda au găsit o metodă inedită de a promova cel mai mare castru roman din această regiune a Europei. Vechea fortificaţie a Legiunii a V-a Macedonica va fi reabilitată, cu ajutorul financiar al Institutului Naţional al Patrimoniului, iar în apropierea castrului va fi construit un centru comercial tematic.
Togi romane în loc de uniformă pentru vânzători
Mall-ul va avea tocmai forma unui castru, iar personalul care îl va deservi va fi îmbrăcat în haine romane. De exemplu, bodyguarzii vor avea uniforme de legionari ori de centurioni, iar angajaţii magazinelor vor purta togi romane, spune primarul PDL din Turda, Tudor Ştefănie.
Pentru acest proiect autorităţile locale speră să poată atrage şi fonduri europene în valoare de cinci milioane de euro. Investiţia ar urma să fie susţinută şi cu bani de la bugetul de stat, pe lângă fondurile pe care vor reuşi să le aloce acestui proiect autorităţile locale. În prezent, proiectul este în faza de elaborare a documentaţiei, însă este prima iniţiativă importantă din ultimii ani, prin care autorităţile încearcă punerea în valoare, atât din punct de vedere cultural cât şi economic, a unuia dintre cele mai importante monumente de patrimoniu din judeţ.
Cel mai mare castru de legiune din Dacia
Castrul legiunii a V-a Macedonica, aflat pe platoul Dealul Cetăţii este, potrivit istoricilor turdeni, cel mai important monument istorico-arheologic al Potaissei. Ruinele sale au rămas în picioare până târziu în Evul Mediu, când au constituit nu numai o „carieră” de piatră fasonată, folosită din plin pentru nevoile edilitare ale Turzii până în secolul al XIX-lea, ci şi o sursă de antichităţi de tot felul (piese arhitectonice, sculpturi, mozaicuri, inscripţii în piatră, monede sau alte obiecte mărunte) descoperite întâmplător şi intrate, de cele mai multe ori, în diferite colecţii şi muzee. „În anul 1574, călătorul francez Pierre Lescalopier descria o poartă a castrului, poate aceeaşi poartă de pe latura de nord descrisă la 1599-1603 de umanistul transilvănean Ştefan Zamosius (Szamoskozy). Poarta era arcuită, construită din mari blocuri de piatră fasonată. Prăbuşirea porţii la 1657, menţionată de istoricul Walter Bethlen, a fost probabil doar parţială, poarta fiind amintită şi în anul 1677 de către Francis Fasching”, spune site-ul oficial al Primăriei Turda într-un articol dedicat istoriei castrului.
Potrivit acestei surse, la Potaissa a fost construit cel mai mare castru de legiune cu funcţionare îndelungată din Dacia. Cu laturile lungi (de nord şi de sud) de 573 metri şi cu cele scurte (de est si vest) de 408 m, uriaşul dreptunghi pe care-l descrie castrul ocupa o suprafaţă de peste 23 de hectare. Prin orientare şi poziţie, castrul de la Potaissa respectă principalele prescripţii ale tehnicienilor militari din epoca în care a fost construit. Astfel, poarta decumana este orientată spre zona mai înaltă (spre vest); castrul se afla pe un platou, ferit de inundaţii şi de torenţi, dar suficient de aproape de un curs de apă. Platoul are o poziţie dominantă asupra oraşului antic şi asupra teritoriilor din preajmă, la o altitudine de 375 m, unde este înălţat cu aproximativ 40 de metri, ceea ce permitea o bună vizibilitate din castru până la distanţe apreciabile. Astfel, drumul spre Napoca putea fi urmărit din castru până în dreptul actualului sat Aiton.
Castru aprovizionat cu apă
Castrul era aprovizionat cu apă printr-o conductă din tuburi de teracotă, care intra prin poarta decumana. În interiorul zidurilor funcţionau şi multe fântâni, iar un canal deversor al apelor reziduale se poate observa în apropierea colţului nord-estic al castrului, conservat şi protejat de o construcţie specială.
Castrul ar putea intra în circuitele turistice al vestigiilor romane
O parte din vestigiile cercetate arheologic în castru – poarta de pe latura de vest (porta decumana), un bastion de curtină pe aceeaşi latură, bastionul din colţul nord-vestic, unele părţi din clădirea comandamentului (principia), canalul deversor de lângă colţul nord-estic – au fost consolidate şi conservate, astfel că au devenit puncte vizitabile.
Zona castrului roman de la Turda şi cea a salinei din oraşul ardelenesc ar putea fi inclusă în circuitele turistice care au ca temă vestigiile Imperiului Roman. Astfel de circuite sunt organizate în special de către agenţiile de turism din Italia, Spania ori Franţa şi includ mai ales oraşele fondate de romani în partea occidentală a fostului Imperiu.
Vestigii bine păstrate
Autorităţile locale din Turda speră să îi convingă pe operatorii din domeniul turismului să îi aducă pe turişti şi în România, mai ales că aici se află o serie de vestigii foarte bine păstrate. Reprezentanţii Ministerului Culturii au declarat că atâta vreme cât proiectul centrului comercial respectă anumite criterii impuse de legislaţia în vigoare, el ar putea fi ridicat în apropierea castrului, pentru ca cele două construcţii, cea veche de două mii de ani şi cea nouă, să se poată pune în valoare reciproc.
