O echipă de specialişti francezi a vizitat, marţi dimineaţă, cantina socială, centrul de zi şi de noapte pentru copiii străzii din cartierul Ferentari, dar şi o creşă, locuinţe sociale, locuinţe renovate şi nerenovate din zonă.
Acţiunea a avut loc în cadrul Atelierului de Lucru Bucureşti-Paris 2016, organizat în perioada 1-3 februarie de Direcţia Dezvoltare Urbană din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, care îşi propune să identifice soluţii de dezvoltare urbană şi socială, echilibrate şi adecvate pentru Capitală, profitând de experienţa specialiştilor francezi.
Primul obiectiv al vizitei a fost centrul de zi şi de noapte pentru copiii străzii, care în cei peste zece ani de când a fost dat în folosinţă a găzduit peste o mie de minori. Copiii pot sta aici până la şase luni, eforturile echipei de medici, asistenţi sociali şi psihologi axându-se pe reintegrarea minorilor în familiile lor.
“Echipe mixte de asistenţi sociali şi reprezentanţi ai ONG-urilor, Poliţie, după primul contact (cu minorii de pe stradă), le povestesc acestora despre existenţa adăpostului, dar află şi informaţii despre familii. Se încearcă o primă reintegrare în familie, iar, dacă acest lucru nu este posibil imediat, copiii sunt îndrumaţi să stea în centru, iar de acolo începe procesul de reintegrare. Situaţia copiilor este evaluată social, psihologic şi medical. Unde se impune, se stabilesc măsuri de protecţie specială prin intermediul instanţelor de judecată. În alte cazuri, copiii sunt reintegraţi direct în familie, cu o monitorizare ulterioară a situaţiei acestora”, a explicat Ionel Brai, director adjunct DGASPC Sector 5.
În condiţiile în care unitatea are o capacitate de 18 locuri, experţii francezi au dorit să ştie de ce în centru se află doar 11 copii. Ionel Brai a explicat că numărul fluctuează şi că minorii au libertatea de a veni, rămâne sau pleca, astfel încât este posibil să apară oricând alţi copiii care doresc să mănânce, să facă un duş, iar apoi să se întoarcă în familii.
Şefa adăpostului, Sidonia Maxim, a precizat că majoritatea copiilor care au trecut pe la centru au fost reintegraţi în familie, foarte puţini dintre ei ajungând în centre de plasament.
“E o procedură mai îndelungată, necesită mai mult efort din partea echipei multidisciplinare, dar rezultatele ne-au convins că merită”, a explicat ea.
Printre cazurile impresionante cu care s-a confruntat de-a lungul timpului, Maxim a menţionat o fetiţă care stătea singură de câteva zile pe stradă, având probleme auditive. Ulterior, aceasta a obţinut o proteză auditivă. De asemenea, o fetiţă în vârstă de trei ani, cu semne de autism, a fost reintegrată în familie. Printre beneficiarii centrului, Sidonia Maxim a menţionat şi cazul unei tinere care a emigrat în Franţa şi care şi-a întemeiat acolo o familie, corespondând chiar şi acum cu personalul adăpostului. Un alt tânăr a reuşit să îşi deschidă un service auto în zonă şi îi vizitează periodic pe cei care l-au îngrijit.
“Din afară, par lucruri foarte mărunte, dar când îi ştii, i-ai văzut plângând, bucurându-se, având rezultate, cumpene, certuri, frământări interne… Eşti părtaş la toate acestea, fiecare are nevoile lui… Am avut copiii extraordinar de buni, cu rezultate la şcoală, la concursuri sportive”, spune Sidonia Maxim.
Specialiştii francezi au vizitat şi cantina socială din cartier, care are aproximativ 880 de beneficiari, fiind cel mai mare serviciu de acest tip susţinut de Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti.
Şeful cantinei, George Dumitrescu, a menţionat că peste 70% dintre beneficiari sunt copii, iar în perioada sărbătorilor numărul celor care primesc masă în mod gratuit creşte. O dată la câteva luni se face o reevaluare, pentru a se constata dacă beneficiarii nu obţin surse de venit suplimentare faţă de dosarul depus iniţial. Cantina are program luni, miercuri şi vineri, dar în aceste zile este luată mâncarea şi pentru celelalte zile ale săptămânii, meniul zilnic încadrându-se în suma de 12 lei.
Creşa Ariel, vizitată de asemenea de către experţii francezi, are un număr de 60 de locuri, frecvenţa zilnică fiind de 50-55 de copii. Şeful unităţii, Valentina Roşca, a precizat că sunt foarte puţine dosare în aşteptare, deoarece se întâmplă mai frecvent ca familiile nevoiaşe să îşi retragă copiii. Pe de altă parte, copiii care vin la creşă o fac cu drag, deoarece pot viziona spectacole de teatru sau animaţie, săptămânal, iar personalul este constituit din educatoare sufletiste.
Din echipa care a efectuat vizita în cartierul Ferentari au făcut parte specialişti francezi de la Misiunea Metropolitană pentru prevenţia comportamentului cu factor de risc social din Paris, Misiunea de Integrare pentru lupta împotriva discriminării şi pentru drepturile omului, Direcţia de Strategie şi Dezvoltare de Programe a Agenţiei Naţionale de Renovare Urbană, Consiliul Internaţional al Primăriei din Paris.
Lucrările Atelierului de Lucru Bucureşti-Paris 2016 vizează şi teme precum locuirea şi renovarea urbană, administraţia locală şi dezvoltarea urbană sau crearea Agenţiei de Dezvoltare Urbană. informează Agerpres.
Acţiunea a avut loc în cadrul Atelierului de Lucru Bucureşti-Paris 2016, organizat în perioada 1-3 februarie de Direcţia Dezvoltare Urbană din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, care îşi propune să identifice soluţii de dezvoltare urbană şi socială, echilibrate şi adecvate pentru Capitală, profitând de experienţa specialiştilor francezi.
Primul obiectiv al vizitei a fost centrul de zi şi de noapte pentru copiii străzii, care în cei peste zece ani de când a fost dat în folosinţă a găzduit peste o mie de minori. Copiii pot sta aici până la şase luni, eforturile echipei de medici, asistenţi sociali şi psihologi axându-se pe reintegrarea minorilor în familiile lor.
“Echipe mixte de asistenţi sociali şi reprezentanţi ai ONG-urilor, Poliţie, după primul contact (cu minorii de pe stradă), le povestesc acestora despre existenţa adăpostului, dar află şi informaţii despre familii. Se încearcă o primă reintegrare în familie, iar, dacă acest lucru nu este posibil imediat, copiii sunt îndrumaţi să stea în centru, iar de acolo începe procesul de reintegrare. Situaţia copiilor este evaluată social, psihologic şi medical. Unde se impune, se stabilesc măsuri de protecţie specială prin intermediul instanţelor de judecată. În alte cazuri, copiii sunt reintegraţi direct în familie, cu o monitorizare ulterioară a situaţiei acestora”, a explicat Ionel Brai, director adjunct DGASPC Sector 5.
În condiţiile în care unitatea are o capacitate de 18 locuri, experţii francezi au dorit să ştie de ce în centru se află doar 11 copii. Ionel Brai a explicat că numărul fluctuează şi că minorii au libertatea de a veni, rămâne sau pleca, astfel încât este posibil să apară oricând alţi copiii care doresc să mănânce, să facă un duş, iar apoi să se întoarcă în familii.
Şefa adăpostului, Sidonia Maxim, a precizat că majoritatea copiilor care au trecut pe la centru au fost reintegraţi în familie, foarte puţini dintre ei ajungând în centre de plasament.
“E o procedură mai îndelungată, necesită mai mult efort din partea echipei multidisciplinare, dar rezultatele ne-au convins că merită”, a explicat ea.
Printre cazurile impresionante cu care s-a confruntat de-a lungul timpului, Maxim a menţionat o fetiţă care stătea singură de câteva zile pe stradă, având probleme auditive. Ulterior, aceasta a obţinut o proteză auditivă. De asemenea, o fetiţă în vârstă de trei ani, cu semne de autism, a fost reintegrată în familie. Printre beneficiarii centrului, Sidonia Maxim a menţionat şi cazul unei tinere care a emigrat în Franţa şi care şi-a întemeiat acolo o familie, corespondând chiar şi acum cu personalul adăpostului. Un alt tânăr a reuşit să îşi deschidă un service auto în zonă şi îi vizitează periodic pe cei care l-au îngrijit.
“Din afară, par lucruri foarte mărunte, dar când îi ştii, i-ai văzut plângând, bucurându-se, având rezultate, cumpene, certuri, frământări interne… Eşti părtaş la toate acestea, fiecare are nevoile lui… Am avut copiii extraordinar de buni, cu rezultate la şcoală, la concursuri sportive”, spune Sidonia Maxim.
Specialiştii francezi au vizitat şi cantina socială din cartier, care are aproximativ 880 de beneficiari, fiind cel mai mare serviciu de acest tip susţinut de Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti.
Şeful cantinei, George Dumitrescu, a menţionat că peste 70% dintre beneficiari sunt copii, iar în perioada sărbătorilor numărul celor care primesc masă în mod gratuit creşte. O dată la câteva luni se face o reevaluare, pentru a se constata dacă beneficiarii nu obţin surse de venit suplimentare faţă de dosarul depus iniţial. Cantina are program luni, miercuri şi vineri, dar în aceste zile este luată mâncarea şi pentru celelalte zile ale săptămânii, meniul zilnic încadrându-se în suma de 12 lei.
Creşa Ariel, vizitată de asemenea de către experţii francezi, are un număr de 60 de locuri, frecvenţa zilnică fiind de 50-55 de copii. Şeful unităţii, Valentina Roşca, a precizat că sunt foarte puţine dosare în aşteptare, deoarece se întâmplă mai frecvent ca familiile nevoiaşe să îşi retragă copiii. Pe de altă parte, copiii care vin la creşă o fac cu drag, deoarece pot viziona spectacole de teatru sau animaţie, săptămânal, iar personalul este constituit din educatoare sufletiste.
Din echipa care a efectuat vizita în cartierul Ferentari au făcut parte specialişti francezi de la Misiunea Metropolitană pentru prevenţia comportamentului cu factor de risc social din Paris, Misiunea de Integrare pentru lupta împotriva discriminării şi pentru drepturile omului, Direcţia de Strategie şi Dezvoltare de Programe a Agenţiei Naţionale de Renovare Urbană, Consiliul Internaţional al Primăriei din Paris.
Lucrările Atelierului de Lucru Bucureşti-Paris 2016 vizează şi teme precum locuirea şi renovarea urbană, administraţia locală şi dezvoltarea urbană sau crearea Agenţiei de Dezvoltare Urbană.
