Arheologii estimează că ar mai fi necesare două luni pentru a cerceta vestigiile medievale.
Ruinele cetății otomane a Timișoarei au fost descoperite întâmplător, în timpul lucrărilor pentru reabilitarea Pieței Unirii. Arheologii au rămas uimiți de bogăția inventarului descoperit și au început unul dintre cele mai ample proiecte de cercetare din istoria orașului.
Ei estimează că își vor petrece următoarele două luni pe șantierul arheologic din centrul capitalei Banatului. Însă nu toată lumea este la fel de bucuroasă de această descoperire arheologică excepțională. Primarul Nicolae Robu se teme că lucrările de cercetare arheologică ar putea întârzia finalizarea proiectului de reabilitare a unei părți însemnate a centrului Timișoarei. El a declarat presei locale că ”riscăm să pierdem bani europeni, iar dacă acest lucru se va întâmpla, nu voi ezita să cer despăgubiri în instanță celor vinovați”. Arheologii de la Muzeul Banatului spun că amplasamentul pe care execută lucrările de descărcare de sarcină arheologică le-a fost predat foarte târziu și că trebuie să cerceteze vestigiile cetății otomane cu toată seriozitatea. Ca urmare a proiectului european, în valoare de aproximativ 53 de milioane de lei plus TVA, vor fi reabilitate zece străzi din centrul Timișoarei, care vor deveni străzi pietonale, precum și trei piețe în întregime. Piața Unirii urmează să fie reabilitată parțial. Lucrările au început în octombrie 2013 și ar trebui finalizate până în iulie 2015.
Ce au găsit arheologii
Una dintre cele mai importante descoperiri este reprezentată de zidul de incintă al cetății otomane. Este vorba de un zid format dintr-o structură formată din trunchiuri de stejar, peste care a fost construit un mal de pământ, întărit cu împletituri de nuiele. Acest zid de pământ, împreună cu o structură de apărare din lemn de stejar, ajungea la o înălțime de 12 metri. Cetatea otomană avea și turnuri de pază, iar specialiștii în istorie medievală cred că unul dintre aceste turnuri se afla chiar în zona Pieței Unirii. Arheologii au descoperit în acest perimetru numeroase morminte otomane, fragmente de ceramică și de metal, dar și scheletul unei cămile, folosită de garnizoana turcească a cetății. În incinta cetății otomane se afla și palatul pașei de Timișoara. Cercetările sunt conduse de arheologul Alexandru Szentmiklosi de la Muzeul Banatului.
Istorie. Cele trei cetăți ale Timișoarei
Timișoara a cunoscut mai multe etape de fortificare de-a lungul istoriei. În Evul Mediu, în perioada anarhiei feudale cu care s-a confruntat Regele Carol Robert de Anjou al Ungariei, Timișoara a devenit pentru o perioadă scurtă capitala regatului maghiar. Cetatea Timișoarei a fost fortificată în perioada Huniazilor. Iancu de Hunedoara a fost preocupat de întărirea cetății Timișoarei în perioada în care era ban de Severin, comite al Timișoarei, apoi voievod al Transilvaniei și, în cele din urmă, guvernator al Ungariei. De asemenea, fiul său, Regele Ungariei, Matia Corvin, a fost preocupat de fortificarea cetății. Banatul a fost însă transformat în pașalâc turcesc, cu capitala în Timișoara, după dezastrul de la Mohacs, când Ungaria a dispărut, practic, de pe harta Europei, până în 1918. Otomanii au ridicat o cetate de pământ, cu cinci porți, care era una dintre cele mai mari și mai puternice din această parte a Europei. După eliberarea Banatului, în 1718, austriecii au decis construirea unei cetăți moderne, în stil Vauban, capabilă să reziste artileriei timpului. Cetatea, construită după ordinele contelui de Mercy, guvernatorul Banatului, a fost construită în perioada 1723 – 1765.
