Specialişti români şi bulgari lucrează în prezent la un proiect de dezvoltare a arheologiei subacvatice. Concret, se cercetează până la adâncimi de circa 40 de metri partea vestică a Mării Negre, mai precis zona din dreptul judeţelor limitrofe din cadrul proiectului transfrontalier, respectiv Dobrich şi Constanţa, pentru a fi identificate epave şi oraşe antice scufundate.
Expediţii în largul mării
Campaniile de teren presupun săpături, prelevare de probe şi scufundări. „Facem cercetări geofizice cu scopul de a identifica cât mai multe ţinte de factură patrimonială arheologică de pe fundul mării. Întreg platoul continental românesc al Mării Negre este definit ca sit arheologic, deci trebuie să acordăm o mai mare atenţie tuturor vestigiilor patrimoniale pentru a fi utilizate corect”, ne-a spus managerul proiectului HERAS, Caraivan Glicherie.
Ce comori pot fi găsiteîn adâncuri?
Vestigii arheologice submarine pot consta în situri zidite, respectiv continuarea cetăţilor antice de pe uscat în condiţii submarine, pierdute în timp sub apele mării, sau situri izolate, adică epave. „Ne dorim să găsim cât mai multe epave antice, pentru că acelea sunt mai interesante, iar către zilele noastre sunt tot felul de fragmente sau chiar epave, unele întregi, altele mai puţin păstrate. Cu cât sunt mai apropiate de adâncimi mai mici, sunt mai degradate din cauza regimului hidrodinamic marin. Scopul este de a le identifica, de a le selecta şi a fi oferite turismului de aventură sau, altfel spus, turismului subacvatic”, a completat managerul de proiect.
Reguli în turismul de scufundare
În cadrul proiectului va fi stabilit specificul turismului de scufundare, mai precis se vor stabili reglementările legislative în acest domeniu. „În primul rând, cei care practică acest turism trebuie să fie certificaţi, pentru cel puţin prima treaptă de certificare, de scufundare, sub îndrumarea unor instructori pe care în parte i-am pregătit chiar noi ca instructori specializaţi suplimentar în arheologia subacvatică. Aceştia trebuie să cunoască legislaţia, pentru că ei poartă şi responsabilitatea turiştilor pe care îi duc să viziteze”, mai spune Caraivan Glicherie.
La rândul lor, turiştii au şi de ei de respectat reguli. Odată ajunşi în zona de turism de aventură, aceştia nu au voie să deterioreze epavele.
„Intenţia noastră este de a mediatiza cât mai mult această activitate şi de a-i face pe turiştii dornici de acest tip de turism subacvatic să ştie unde să se adreseze. Cu cât publicul află despre aceste posibilităţi, cu atât devine mai ineresat”, a subliniat managerul. Alte rezultate aşteptate ale acestui proiect sunt realizarea unor hărţi şi rapoarte ştiinţifice, de asemenea organizarea unei expoziţii permanente prezentând patrimoniul cultural arheologic submarin din partea de vest a Mării Negre. Nu în ultimul rând, va fi realizat un plan de management turistic al patrimoniului subacvatic şi vor fi publicate în reviste internaţionale relevante lucrări ştiinţifice.
Partenerii proiectului HERAS sunt Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină –GeoEcoMar România, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Institutul de Oceanologie din Varna şi ONG „Respiro Underwater Research Society” Constanţa.
