Unul dintre cele mai importante monumente istorice din Sălaj este pe cale să fie salvat de la distrugere datorită implicării societății civile. Este vorba de Casa Iuliu Maniu, acolo unde a trăit artizanul Marii Uniri de la 1918.
Casa a fost lăsată deliberat în paragină în perioada comunistă, iar distrugerile au fost accentuate după anul 1989. Totuși, monumentul istoric mai poate fi salvat. Deocamdată, membrii echipei care se ocupă de restaurarea acestui monument au strâns aproape toți banii necesari pentru refacerea fundației acestei case.
„La circa patru luni de la demararea campaniei publice „Salvaţi istoria naţională, Salvaţi casa lui Iuliu Maniu din Bădăcin!“ şi lansarea apelului în mass-media locală, naţională şi internaţională, ne apropiem cu paşi mici de banii necesari demarării lucrărilor de susţinere a fundaţiei Casei lui Maniu. Astfel, în urma unui număr de 53 de donaţii în lei, euro, dolari sau lire s-a ajuns la suma de 35.800 lei, suma minimă necesară pentru demararea lucrărilor de susţinere a fundaţiei Casei Maniu fiind de 40.000 de lei. În aceste peste patru luni de la începutul campaniei s-au primit nenumărate semnale, dovadă că mai există oameni cărora le pasă şi chiar mai sunt români pentru care identitatea naţională contează, indiferent în ce colţ de lume s-ar afla“, spun organizatorii campaniei de strângere de fonduri pentru salvarea acestui monument istoric.
Implicare masivă
Numărul celor care s-au implicat într-un fel sau altul ori au dat un semn că apelul campaniei a ajuns până la ei este surprinzător de mare şi fiecare a făcut cât a putut pentru a pune o cărămidă de susţinere la temelia unei case care „strigă“ după ajutor, de peste 15 ani, prin intermediul iniţiatorului proiectului, preotul greco-catolic din Bădăcin, Cristian Borz.
Donaţiile au venit atât din ţară, cât şi din străinătate. Procentul acestora este aproximativ egal, dar suma care provine de la donatorii din ţară este însă mai mare.Un sfert din cei care au donat sunt din Sălaj şi la acelaşi calcul se poate vedea că majoritatea donatorilor sunt persoane fizice, printre care se regăsesc șase firme şi o fundaţie.
Oamenii simpli vor salvarea istoriei
La fel de clar poate fi observat faptul că autorităţile locale, judeţene şi centrale nu au alocat nici un leu pentru lucrările de refacere a clădirii. Totuşi, după şedinţa de Consiliu Prefectural de vineri, 19 iunie, există semne de susţinere a campaniei publice, cel puţin la nivel declarativ. Astfel, aflat la Bădăcin alături de şefii deconcentratelor din Sălaj, prefectul Ionel Ciunt a promis susţinerea campaniei publice de strângere de fonduri prin implicarea directă a angajaţilor instituţiilor publice, către care va face apel în vederea unor donaţii.
„Până în prezent tot oamenii simpli şi-au tras de la gură şi au trimis cât au putut sau, de ce nu, măcar au pus mâna pe telefon şi: «Alo? Noi suntem….Noi nu vă putem ajuta cu bani, dar dacă aveţi nevoie de mână de muncă, noi venim şi facem ce e de făcut», «Alo? Noi suntem de la E.Z. Vrem să facem o donaţie. Vrem să scriem un material şi, da, vrem să promovăm şi campania». S-au primit şi primele mesaje: «Dacă credeţi că două mâini harnice pot face ceva, eu vin acolo şi vă lucrez gratis mai multe zile». «Eu sunt departe de ţară, plecată din Sălaj. Dar faceţi o listă cu materialele de construcţie necesare şi o să contactez firmele de profil pentru donaţii». «Noi suntem firma cutare, ne ocupăm de reabilitări, trimiteţi-ne nişte date despre ce presupun lucrările, şi să vedem cu ce vă putem ajuta». «Da. Noi acordăm sponsorizări. Trimiteţi o cerere cu ce ar presupune reabilitarea casei şi o să o supunem analizei».«Noi am făcut proiecte de finanţare pentru mai multe clădiri, monumente istorice şi am obţinut finanţările. Ne putem întâlni să vedem ce se poate face concret“.
Şi semnalele de acest gen sunt multe.
Cu alte cuvinte, tot mai mulţi oameni simpli răspund pozitiv unei campanii care trebuie să strângă toate cele necesare într-un timp foarte scurt, pentru a mai putea recupera locul în care Iuliu Maniu se simţea cu adevărat acasă“, spun membrii echipei coordonate de preotul Cristian Borz.
Casa lui Iuliu Maniu de la Bădăcin nu este importantă doar pentru valoarea sa arhitecturală, ci și pentru ceea ce a reprezentat ea în devenirea marelui om de stat. „La Bădăcin, parcă şi aerul este mai proaspăt. În liniştea grădinii uit greutăţile zilnice, pentru că aici sunt cu adevărat acasă“, spunea Iuliu Maniu.
Ce trebuie făcut pentru a nu pierde Casa Iuliu Maniu
În ansamblu, proiectul prevede reabilitarea clădirii, refunc-ţionalizarea ei ca muzeu, precum şi amenajarea unui centru destinat activităţilor tinerilor. Va fi amenajată inclusiv o sală de conferinţe. Intervenţiile de primă urgenţă sunt ample, consecința multiplelor degradări structurale. Casa este construită în mai multe etape, din materiale diferite, iar unele elemente de structură sunt subdimensionate. Demararea intervenţiilor în etape, cu costuri mai mici, în tranşe, presupune totuşi a fi asigurată o sumă relativ mare de bani. Nu se poate reface doar acoperişul, trebuie consolidaţi pereţii, iar aceştia trebuie să se sprijine pe o fundaţie care, de asemenea, necesită consolidare. Trebuie făcută şi o stabilizare a terenului, spun membrii echipei care și-a asumat salvarea acestui monument istoric.
Cine a fost Iuliu Maniu
Uriașa personalitate istorică a lui Iuliu Maniu poate fi cu greu rezumată în câteva rânduri. Marele om de stat a venit pe lume în anul 1875 chiar în Bădăcin, într-o familie de nobili înrudită cu Simion Bărnuțiu, dr. Ioan Rațiu și Iuliu Coroianu. Iuliu Maniu a fost educat în școlile din Șimleul Silvaniei, Bădăcin, Blaj, Zalău, Cluj, Budapesta și Viena. Întors în Transilvania după ce și-a luat doctoratul în Drept, Iuliu Maniu a devenit avocat al Mitropoliei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, din Blaj, și a fost cooptat în conducerea Partidului Național Român din Transilvania. În anul 1906, Iuliu Maniu a fost ales deputat în Parlamentul din Budapesta.
Din anul 1915, el a fost încorporat în armata austro-ungară și trimis pe frontul italian. În anul 1918, Iuliu Maniu a revenit în Transilvania pentru a pregăti Marea Unire și a fost ales în fruntea guvernului provizoriu al Transilvaniei, Consiliul Dirigent. După Unire, Iuliu Maniu a devenit unul dintre cei mai importanți lideri politici din România. În anul 1926, PNR a fuzionat cu PȚ și a apărut PNȚ. Iuliu Maniu a devenit prim-ministru al României în cea mai grea perioadă a crizei economice din 1929-1933.
Ulterior, Iuliu Maniu a devenit șeful Opoziției față de toate regimurile autoritare și dictaturile care s-au succedat în România, fie că a fost vorba de regimul Regelui Carol al II-lea sau de dictaturile legionară, militară sau comunistă. Iuliu Maniu s-a implicat, alături de Majestatea Sa Regele Mihai I, în încercarea de a restabili democrația în România după 23 august 1944. Arestat de către comuniști după înscenarea de la Tămădău, în 1947, Iuliu Maniu a fost închis în temnița bolșevică de la Sighetu Marmației, unde a murit în anul 1953.
