Renumitul chef Paul Bloomfield, care este şi visiting profesor la Universitatea Oxford Brookes, scrie o carte de bucate ardeleneşti. Renumitul profesor şi gastronom a făcut anunţul la o reuniune organizată de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj şi de Slow Food Transilvania, cu titlul “Slow Food în Campus”.
Paul Bloomfield, care este unul dintre prietenii familiei Pamela şi Indrei Raţiu, organizatorii festivalului agrar Transilvania Fest, a adus, la ultimele patru ediţii ale manifestării, grupuri de studenţi britanici, dornici să studieze gastronomia românească. Paul Bloomfield este de părere că gastronomia tradiţională transilvăneană poate genera un turism culinar capabil să transforme Ardealul într-o destinaţie care să rivalizeze cu Toscana ori cu Turcia de azi.
“Gastronomia este dezvoltată de oameni care trăiesc sobru şi economic în general şi care au momente de extravaganţă în timpul sărbătorilor religioase ori al festivalurilor”, a spus Paul Bloomfield. El a adăugat că a fost impresionat de faptul că tot ceea ce a mâncat în Transilvania are un gust deosebit. “Ceea ce văd acum în Transilvania vedeam în urmă cu 30 de ani, când navigam pe lângă coastele Turciei. Erau câteva pontoane, câteva restaurante şi atât. Acum, Turcia este una dintre destinaţiile turistice cele mai vizitate. Am văzut acelaşi lucru în Toscana, acum 25 de ani. Erau puţin restaurante, cu puţine feluri de mâncare pe care le puteai alege şi cu o cazare care te dezamăgea. Regiunea Toscana a generat 11,5 milioane de nopţi de cazare în anul 2006 şi venituri din turism de 963 de milioane de euro”, a spus profesorul de la Universitatea Oxford Brookes.
Un nou tip de turism
Paul Bloomfield spune că primii ani ai secolului XXI au adus şi o reorientare a turismului. Oamenii au început să renunţe la destinaţiile turistice clasice, precum cele din sudul Spaniei, şi încearcă să descopere noi destinaţii, mai puţin aglomerate. Ei preferă turismul culinar, în care vor să cunoască cultura locală cu toate cele cinci simţuri, inclusiv cu gustul. “Transilvania are toate şansele să devină o destinaţie turistică deosebită, însă trebuie să începeţi să munciţi de acum. Practic, acum este timpul potrivit pentru a pune bazele acestui tip de turism, pentru că aveţi un început de infrastructură, aveţi toate elementele componente şi trebuie doar să ansamblaţi totul”, a spus Paul Bloomfield. El spune că, în opinia sa, bucătăria românească are numeroase influenţe mediteraneene şi un bun echilibru între carne şi produse vegetale. De asemenea, el apreciază şi diversitatea ierburilor care sunt folosite pe post de plante aromatice, dar şi brânzeturile obţinute de către ardeleni, în buna tradiţie pastorală a strămoşilor lor.
Gastronomie deschisă
La rândul său, profesorul Adriana Păucean de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, care predă discipline ce implică studiul gastronomiei, spune că bucătăria tradiţională ardelenească este una deschisă, care a asimilat numeroase influenţe, dar care şi-a păstrat specificul. “Avem din gastronomia săsească mâncăruri precum ciolanul cu varză acră, din gastronomia maghiară avem supa cu ouă ori budinca cu tăiţei numită vargabeles sau kurtos – kalacs din bucătăria secuiască”, spune Adriana Păucean. Însă bucătăria ardelenească păstrează renumitele plăcinte cu prune ori cu mere şi cu scorţişoară ori băuturi precum pălinca, afinata, vişinata sau vinurile albe de pe văile Târnavelor ori Mureşului.
