10.8 C
București
sâmbătă, 27 aprilie 2024
AcasăSpecialZeci de blocuri din Galați, șubrezite de ploi și zăpezi

Zeci de blocuri din Galați, șubrezite de ploi și zăpezi

În cartierele Galațiului, dar în special în Țiglina1, zeci de blocuri sunt amenințate de fenomenul tasării terenului, provocat de trei cauze principale. Prima constă în faptul că subsolul Galațiului este format dintr-un strat masiv de loess, sensibil la umezire.

A doua cauză este că atunci când a fost sistematizată zona, au fost acoperite văile prin care mai multe mici cursuri de apă se vărsau în Dunăre, urmarea fiind creșterea nivelului pânzei freatice. În cazurile blocurilor din Țiglina 1, construite în anii ’60, intervine și a treia cauză, faptul că au fost fundate pe piloți de pământ și au fost construite fără subsoluri tehnice, conductele fiind trase pe sub blocuri, ceea ce duce la infiltrarea scurgerilor din conductele de apă și termoficare, ce determină creșterea nivelului apei freatice care șubrezește stabilitatea terenului de sub bloc. De-a lungul anilor, au fost necesare lucrări de consolidare a mai multor blocuri care erau pe punctul de a se dărâma. În urmă cu aproape zece ani s-a ”rupt” și blocul C20, iar Complexul Comercial ”Francezi” a ajuns o ruină.

Blocuri cu fundațiile vulnerabile la infiltrații

Autoritățile locale s-au rezumat la eliminarea efectelor, consolidarea blocurilor cu risc de prăbușire, în loc să ia măsuri de diminuare a tasării. Prima dintre acestea ar fi eliminarea pierderilor din rețelele de apă, mai ales în condițiile în care, la Galați, o mare parte din cei peste 600 km de conducte au de mult depășită durata ”de serviciu” de 25 de ani.

Însă tasarea mai e provocată și de o altă cauză, cărora edilii nu i-au dat prea mare importanță: infiltrarea apelor provenite din ploi și topirea zăpezilor la fundațiile blocurilor. Multe blocuri, în special din Țiglina 1, au ”cota zero” sub nivelul terenului din jur, așa că apele provenite de ploi și topirea zăpezilor se infiltrează în solul de sub bloc. În cazul blocului C20, pe latura de sud, ”cota zero” este cu până la jumătate de metru, sub nivelul terenului din jur și implicit o mare parte din apele rezultate din ploi ajungeau la fundația blocului accentuând tasarea și ducând la „ruperea” blocului. Abia după lucrările de consolidare a fost realizată o rigolă artizanală care colectează aceste ape și le orientează către strada Regiment 11 Siret. La blocul B3, de pe str. Saturn, situația este asemănătoare. Spațiul verde este mai sus decât trotuarul de lângă peretele blocului și care în anumite zone mai e și spart, apa infiltrându-se prin crăpături. Spațiul verde din spatele blocului are, pe alocuri, o înălțime de 30-40 de centimetri deasupra trotuarului și urmarea este aceeași, infiltarea apei în solul de sub bloc.

Specialiștii au prevăzut riscurile loessului

Sunt situații aberante la care s-a ajuns din cauza nerespectării legislației, care prevede măsurile care trebuie să fie asigurate în cazurile construcțiilor ridicate pe soluri precum loessul. În decembrie 2000, la finalul mandatului său la conducerea Ministerului Lucrărilor Publice, ministrul Nicolae Noica, a semnat ordinul prin care a aprobat ”Normativul privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire” (Normativul P7/2000). Unele dintre prevederile acestui normativ, în special cele referitoare la etanșeitatea conductelor, a canivourilor și tunelelor pentru conducte, trebuiau aplicate de edilii Galațiului măcar în privința blocurilor P+4 din Țiglina 1, construite fără subsoluri tehnice. În normativul menționat sunt prevăzute și măsuri care să excludă posibilitatea ca apa din ploi să pătrundă la fundația unui imobil. De la peretele blocului trebuie să fie o zonă de ”trotuar de gardă”, cu lățimea de un metru, care să aibă o pantă de cel puțin 2% pentru a asigura scurgerea apei. Sub acest trotuar, pentru impermeabilizarea zonei de lângă fundație, trebuie realizată o umplutură compactată, care să împiedice infiltrarea apei. În continuare, spațiul verde trebuie sistematizat astfel încât pe o lungime de 20 de metri de la peretele blocului să aibă o pantă de 2% și ”nivelarea terenurilor pentru a se asigura evacuarea totală a apelor de suprafață”. 

În cartierele Galațiului, dar în special în Țiglina 1, zeci de blocuri sunt amenințate de fenomenul tasării terenului, provocat de trei cauze principale.

Cei care ar trebui să fie primii interesați de eliminarea acestor situații ar trebui să fie administratorii imobilelor, respectiv administratorii asociațiilor de proprietari, dar la condițiile impuse de legislația din construcții nu ar trebui să rămână indiferenți nici edilii. Formal, prin hotărârea Consiliului Municipal nr. 259/14.08.2001, consilierii au luat notă de faptul că nivelul ridicat al pânzei freatice este ridicat în diferite zone din oraș. A fost aprobat ”Studiul de oportunitate privind necesitatea depresionării nivelului pânzei freatice în municipiul Galați”, prin care s-au conturat câteva măsuri, cum ar fi inventarierea conductelor de apă, canalizare și termoficare și poziționarea tuturor conductelor în canivouri și tunele de conducte. Însă Normativul P7/2000 a mai fost ignorat câțiva ani de edilii Galațiului, fiind statuat ca o normă ce trebuie respectată și în construcțiile ridicate la Galați prin hotărârea Consiliului Municipal nr. 21/05.02.2004. Dar nici acest lucru nu a schimbat situația, pentru că normele referitoare la prevenirea tasării blocurilor sunt ignorate în continuare.

Încă nu e timpul pierdut

Prin adresa 64.966/02.07.2008, Clubul Ecologiștilor ”Ecogal” și filiala locală a PER îi solicitau primarului de atunci luarea de urgență a unor măsuri pentru stoparea tasărilor din Țiglina 1, printre care și repararea conductelor. ”Normativul P7/2000, trebuie să devină cartea de căpătâi pentru Apă Canal SA, Apaterm SA, Electrocentrale SA, ADP (în prezent Gospodărire Urbană SRL – n.red.), Direcția Tehnică din Primăria Galați. Directorii acestor societăți trebuie să fie numiți prin concurs dintre tehnicienii specialiști din domeniu”, se spunea în adresa ecologiștilor. Fostul primar, Dumitru Nicolae, a rezolvat problema cu câteva promisiuni, care, bineînțeles, nu au fost respectate. Printre ele și aceea că vor fi postate pe site-ul primăriei nivelurile pânzei freatice la cele 180 de puțuri forate în oraș.

În opinia lui Romeo Cândea, reprezentant al ”Ecogal”, încă nu e timpul pierdut. Ar fi necesar ca primăria să ia câteva măsuri care să ducă la diminuarea infiltrațiilor la fundațiile blocurilor din Țiglina 1. În primul rând o inventariere a conductelor, înlocuirea celor vechi și asigurarea etanșeității canivourilor și tunelelor de conducte. Ar mai fi necesară refacerea trotuarelor de gardă aferente blocurilor și în funcție de situația fiecărui bloc, să fie realizate rigole de scurgere care să orienteze apele provenite din ploi și topirea zăpezilor către sistemul de canalizare. Altă măsură ar fi nivelarea terenurilor din apropierea blocurilor, cu asigurarea pantei care să asigure scurgerea în afara zonei blocului a apelor provenite din ploi și topirea zăpezilor.

Cele mai citite

Scandalul Clotilde Armand: Cum încalcă legea pentru a-și majora veniturile

În 2022, Clotilde Armand a primit lunar, pe lângă salariul său de aproximativ 4.000 de lei, un bonus, și acum este obligată să ofere...

Premieră mondială! Taxa pe care trebuie să o plătești dacă vrei să vizitezi Veneția

Veneția, una dintre cele mai frumoase și vizitate destinații din lume, se confruntă de mult timp cu provocări legate de turismul de masă, iar...

Deficitul bugetar a crescut, după primul trimestru

Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de...
Ultima oră
Pe aceeași temă