Blogul lui Zoso prezintă diferența dintre violența asupra adulților și o palmă sau o urecheală aplicată copiilor.
Autorul susține că înțelege de ce unii părinți sunt violenți în relația cu copiii lor, deși, teoretic, nu sunt de accord cu asemenea metode. Din acest motiv, actele de agresiune împotriva adulților și împotriva copiilor trebuie judecate diferențiat.
Moise Guran continuă, pe blog, dezbaterea despre modificările necesare în legislația fiscală. “Nu se poate face o legislație care să-i favorizeze pe cei care nu plătesc taxe, ci doar o legislație care, prin taxe mai mici, să-i convingă și pe cei care nu plăteau, să plătească, dar mai puțin”, explică Moise Guran.
Cristian China Birta scrie pe blogul lui despre ceea ce ar putea reprezenta o problemă: prea multe cărți care se adună într-o locuință.
“Cam la trei luni, așa, fac un recensământ al cărților pe care le am în bibliotecă. Pentru că se cam adună. Din două motive mari și late: 1. sunt un cumpărător impulsiv, de moment (impuls care se lasă, în 95% din cazuri cu vreo 4 cărți cumpărate, nu doar 1 cât era impulsul inițial…) 2. primesc foarte multe cărți de la edituri și de la autori (atât de multe încât nu apuc să le citesc pe toate. Cu ocazia acestor recensăminte, renunț la multe cărți. La cele pe care le-am citit și care, din diverse motive, nu mi-au spus mare lucru. Dar, oricât de multe aș da, tot îmi rămân în bibliotecă niște sute bune de cărți”.
Blogul lui Adrian Georgescu discută o temă din fotbalul românesc. Doi antrenori români și-au exprimat dorința de a-l transfera pe Cristi Tănase. “Păi să nu mori de râs? Acest Marco Polo al fotbalului românesc ar putea reveni, din îndepărtata Chină, aproape direct în lotul național pentru Euro 2016”.
Tănase a jucat, din iulie, doar în zece partide pentru Tianjin Teda, ocupanta locului al XIII-lea în campionatul chinez, în care a marcat de numai două ori, din postura de al doilea atacant.
Jurnalistul sportiv Cătălin Tolontan prezintă, pe blog, o comparație între recompensele oferite campionilor, în diferite țări. În ciuda ideilor preconcepute, România nu stă atât de rău.
“În raport cu un eșantion de 30 de țări, în general importante în lumea sportului, România stă bine la recompense. Pentru aur, oferim mai mult decît dublu față de Olanda (30.000 de euro) și mai mult decît Belgia (50.000 de euro) sau Franța (60.000 de euro), dar sub Spania, care premiază cu 94.000 de euro titlul olimpic și sub Italia, care plătește 168.000 de euro. Bulgarii dau la „argint” 70.000 de euro, cît „aurul” nostru. În schimb, Suedia, Norvegia sau Marea Britanie nu acordă premii olimpice de la buget”, scrie Tolontan.
