Problema nu pare a fi, deocamdată, insurmontabilă, având în vedere că partea cea mai mare a rambursării (peste 9 miliarde de euro) îi revine Băncii Naţionale, care - după cum ştim cu toţii - are destui bani în rezervele sale. La nivelul Guvernului, însă, calculele vor fi ceva mai complicate: Executivul a fost nevoit să taie din salariile bugetarilor şi să mărească Taxa pe Valoarea Adăugată într-o perioadă în care banii FMI erau prezenţi în România - cum se va descurca în viitorul apropiat, când aceiaşi bani ar trebui daţi înapoi?

Întrebaţi de „Adevărul", analiştii economici arată că, în cazul în care Guvernul nu va avea la dispoziţie bani pentru a-şi plăti partea către FMI, ar putea fi nevoit să mărească în continuare taxele ori să aplice noi reduceri de cheltuieli, inclusiv cu salariile. Sau să se împrumute din bănci pentru a trece, punctual, fiecare „hop" în parte, dar acest împrumut ar însemna o nouă rostogolire a datoriilor care, până la urmă, tot pe spezele populaţiei vor fi rambursate. O altă sursă de bani ar putea proveni din deprecierea leului (adică, în oglindă, scumpirea euro, cu întregul cortegiu de consecinţe asupra popu­laţiei care are de plătit rate în valută) sau chiar din revenirea pe creştere a inflaţiei.