15 C
București
joi, 25 aprilie 2024
AcasăSpecialREVISTA PRESEI: De ce preţul benzinei din România este mai mare decât...

REVISTA PRESEI: De ce preţul benzinei din România este mai mare decât în toate statele din regiune

În ziarele de luni, citim despre preţul benzinei din România, o invenţie care ar putea revoluţiona chirurgia, domeniile în care firmele mici şi mijlocii ar putea fi cel mai competitive şi ar putea primi finanţare de la UE, dar şi despre cum ar putea fi îmbunătăţit sistemul de educaţie preuniversitar.

În Adevărul, citim despre prețul benzinei din România, în comparație cu alte state. Așadar, preţul benzinei a crescut cu 13% de la începutul acestui an şi a redevenit mai mare decât cel al motorinei, pentru care s-a înregistrat o majorare de 7%. România are acum preţuri mai mari la carburanţi decât toate statele din regiune, inclusiv Polonia şi Austria, patria-mamă a OMV, state fără o producţie semnificativă de ţiţei. La bulgari, benzina costă în medie 1,124 euro pe litru, creşterea fiind de doar 0,7% din ianuarie până acum. În Austria, acest sortiment de carburant are un preţ de 1,26 euro pe litru (faţă de 1,28 euro în România), în condiţiile în care ponderea taxelor este puţin mai mare decât la noi. De asemenea, benzina este mai scumpă la noi decât în Luxemburg, unde costă 1,247 euro pe litru. 

Gândul prezintă invenția unor cercetători români de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie – ITM Bucureşti care prin descoperirea lor ar putea revoluționa chirurgia. Astfel, Marioara Avram, Ina Ruxandra Petrescu, Andrei Marius Avram şi Antonio Marian Rădoi au pus la punct un reactiv pe bază de nanoparticule de aur ce permite determinarea cu acurateţe a limitelor tumorale, pe suprafaţă şi în profunzime, inclusiv evidenţierea cuiburilor de celule tumorale aflate în vecinătatea tumorii. Invenţia lor ar putea ajuta doctorii să vadă cu precizie până unde s-a întins o tumoare, diagnostic foarte important pentru bolnavii de cancer. Cercetătorii au fost premiaţi cu aur la ultima ediţie a Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva. 

Hotnews arată care sunt domeniile în care firmele mici și mijlocii ar putea fi cel mai competitive. Întreprinderile din aceste domenii ar putea primi finanțare europeană pentru dezvoltare conform Programului Național de Reformă 2015, trimis de executiv la Comisia Europeană. Printre sectoarele competitive identificate de Guvern în Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020 și Planurile de Dezvoltare Regională, la recomandarea Comisiei Europene, se numără și: turismul și eco-turismul, textile și pielărie, lemn și mobilă, industrii creative și industria auto și componente. 

În Evenimentul Zilei citim despre Agenția Română de Asigurare a Calității Învățământului Preuniversitar (ARACIP) care a lansat o dezbatere publică pentru revizuirea standardelor de calitate în învăţământul preuniversitar. Pentru reprezentanții sindicatelor din învățământul preuniversitar, majorarea salarială este cheia creșterii calității în educație. În România, un profesor debutant câștigă 1.000 de lei net, pe lună, iar unul cu 40 de ani de catedră, 1.900 de lei, lunar. „Nu poți cere calitate dacă nu investești în resursa umană”, este categoric, la rândul lui, Marius Nistor, președintele Federației sindicale Spiru Haret. „Cu un buget de 2-3% la Educație nu se pot face minuni. Noi cerem sistemului de 25 de ani și nu oferim nimic. Uitați-vă la țări precum Finlanda, care, de zeci de ani, investește în Educație 12% din PIB!”

Capital arată care sunt demersurile Guvernului de la Atena pentru a plăti împurumutul către FMI. Astfel, micii datornici se plâng de faptul că statul le-a intrat în conturi, în timp ce autorităţile regionale şi mediul universitar este scandalizat că trebuie să contribuie cu bani pentru plăţile externe. Cabinetul Tsipras, îngrijorat mai degrabă de prima plată importantă, cea către FMI, programată pentru data de 12 mai a.c. Atunci ar fi de achitat 774 milioane de euro, din cele 977 milioane euro datorate în total Fondului în această lună.

În Ziarul Financiar citim despre impozitarea bacşişului. Ministerul Finanţelor evaluează că, din impozitarea bacşişului se vor obţine 1,8 miliarde de lei anual. De la 1 mai restaurantele au început să emită bon separat pentru bacşiş. Prima consecinţă a impozitării va fi că angajaţii, ospătari, chelneri, bucătari,  vor veni acasă cu mai puţin bani, egal cu echivalentul impozitului plătit. De asemenea, până vineri agenţii economici trebuie să notifice Ministerul Finanţelor că au instituit un registru de bani personali în care, la început de program, angajaţii care lucrează în domenii în care casele de marcat sunt obligatorii trebuie să declare banii personali pe care îi au asupra lor la intrarea în program.

Pro Sport prezintă o analiză a meciului Mayweather şi Pacquiao. Juraţii au fost de acord la cine a câştigat primele opt runde şi pe ultimele două. Pentru doi dintre arbitrii judecători, Mayweather a câştigat opt runde din cele 12, în timp ce cel care a dat 118-110 a punctat 10 runde câştigate ale americanului, care rămâne neînvins.

Cele mai citite

Revolut anticipează o creștere cu 40% a numărului angajaților, în 2024, și ajunge la 10.000 de salariați

Revolut, fintech-ul britanic cu peste 40 de milioane de clienți retail la nivel global, a ajuns la 10.000 de angajați în toată lumea, iar...

NATO a exersat trimiterea rapidă a trupelor în România

Conducerea NATO a verificat capacitatea de a-și trimite rapid trupele în România, prin Slovenia și Ungaria, în cadrul unui exercițiu care s-a numit Eagle...

Marmaris, Izmir sau Antalya: tu unde mergi vara aceasta?

Vrei să mergi vara aceasta în Turcia? Poate fi destinația ideală pentru o vacanță de poveste.  Vei putea face sporturi nautice, te vei relaxa la...
Ultima oră
Pe aceeași temă