În ziarele de vineri, citim despre varianta finală a Masterplanului pe Transport, transportul feroviar din România, formele pe care antisemitismul le-a luat în România, dar şi despre Mega Mall-ul din Capitală.
Adevărul prezintă povestea româncei care a fost alături de feldmareşalul Friedrich Paulus, „creierul“ luptelor de la Stalingrad, din cel de-Al Doilea Război Mondial. Astfel, Idila închegată între cei doi tineri, Elena Rosetti-Solescu și Friedrich Paulus, în periplul prin pădurea bavareă s-a încheiat prin căsătoria prinţesei românce cu tânărul locotenent german, la 4 iulie 1912. Căsătoria lui Paulus cu o reprezentantă a nobilimii române i-a adus acestuia încredinţarea unor misiuni militare importante. A îndeplinit o misiune diplomatico-militară în România care era în acea vreme aliat al Germaniei. Pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondal, Friedrich Paulus a devenit prieten cu mareşalul Ion Antonescu, iar Hitler l-a folosit de multe ori ca mesager şi negociator în relaţiile dintre România antonesciană şi Germania nazistă.
Hotnews arată varianta finală a Materplanului pe Transport, care a fost trimisă, din nou, Comisiei Europene. Autostrada Sibiu – Pitești este pusă în capul listei de proeicte prioritare cu un orizont de realizare începând cu anul 2017. Toate proiectele de infrastructura rutieră sunt propuse a fi realizate prin mixul de fonduri europene – buget – împrumuturi externe, inclusiv Comarnic – Brașov. Moldovei îi se acordă o prioritate sporită până în 2020 prin autostrăzile Tg Neamț – Iași – Ungheni și Bacău – Pașcani, precum și prin drumul expres Bacău – Buzău – Ploiești. “În cele aproximativ 1.000 pagini, documentul prezintă atât proiectele de infrastructura, cât și strategia de implementare a acestora pe cele două perioade de programare 2014-2020 și 2020-2027. Actuală variantă a MPGT este rezultatul negocierilor pe care Ministerul Transporturilor le-a avut cu experții Comisiei Europene și va fi prezentată Comisiilor de transporturi din Senat și Cameră Deputaților în cursul săptămânii viitoare. De asemenea, în ultima săptămâna a lunii mai este programată la Bruxelles o nouă întâlnire între specialiștii Ministerului Transporturilor și experții Comisiei Europene pentru discuții finale asupra documentului”, informează Ministerul Transporturilor.
În Evenimentul Zilei, citim despre antisemitismul din România şi cum s-a manifestat el. În România, antisemitismul a reprezentat un combustibil politic eficient de-a lungul istoriei. „Evreul” a fost găsit vinovat pentru multe din relele societății interbelice și postbelice. Unul dintre mituri a fost că a fi evreu înseamnă a fi comunis, cu derivatele sale „evreii au adus comunismul în România”, ca fapt istoric, și „evreii au instalat comunismul în România”, după 1944, ca fapt politic. De asemenea, şi apariția fenomenului terorist în România a fost prezentată explicit de Constantin Argetoianu în Memoriile sale: „Marii vinovați ai acțiunii comuniste au fost ovreii, și se poate zice că ei singuri au pus la cale tot ce s-a întâmplat în anii 1919, 1920 și 1921, până am curmat eu mișcarea. Aproape fiecare ovrei a fost în acei ani un agent al Moscovei. Ademeniți de faptul că Guvernul Sovietelor era aproape exclusiv în mâna coreligionarilor lor, ovreii din România au văzut în comunism posibilitatea de a se înstăpâni și asupra țării noastre.
Capital arată că lipsa de finanţare, neglijenţa şi nepăsarea fac ca CFR să ofere servicii demne de prima jumătate a secolului XX. Dacă în 1990, trenurile din România transportau oficial 410 milioane de pasageri, aproape un sfert de secol mai târziu, în 2013, numărul acestora a scăzut la 57 de milioane. La partea de rapiditate suferă serviciile CFR din ce în ce mai mult. Să facem o comparaţie simplă: Bucureşti-Timişoara se parcurgea în 1939 (pe ruta prin Piteşti, cu 41 km mai lungă decât cea de azi) în 9 ore şi 17 minute, în 1989 în 7 ore şi 40 de minute (prin Roşiori), iar azi este străbătută în 8 ore şi 50 de minute. De la Bucureşti la Cluj-Napoca (prin Sighişoara) se făceau, acum trei sferturi de veac, 10 ore şi 23 de minute, acum 25 de ani se ajunsese la 7 ore şi 26 de minute, pentru ca azi să fie nevoie de cel puţin 9 ore şi 54 de minute.
Ziarul Financiar explică faptul că România trebuie să investească în infrastructură şi să lucreze la productivitate pentru a atrage un alt mare investitor auto. Industria auto din România, o piaţă de 18 miliarde de euro împărţită între producătorii de componente auto şi cele două uzine de autovehicule, Automobile Dacia din Mioveni şi Ford din Craiova, a intrat în vizorul unui al treilea producător de maşini, dar care cântăreşte bine o eventuală investiţie în România şi se uită mai ales la infrastructura de transport. “Industria auto din România s-a dezvoltat puternic atât în producţia de componente, cât şi de automobile. Vectorul de dezvoltare a fost Grupul Renault şi sperăm că şi Ford va urma aceeaşi creştere. A continua creşterea înseamnă a atrage noi investiţii străine în sector şi chiar un al treilea constructor auto“, a afirmat Bogdan Vasilescu, consilier în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului.
Wall Street prezintă cum arată Mega Mall-ul din Capitală cu doar o săptămână înainte de deschidere. Mega Mall, cel mai nou proiect comercial din București și totodată pariul dezvoltatorului sud-african NEPI în zonă de Est a Capitalei, este pe punctul de a-și deschide porțile pentru publicul larg, însă Wall Street notează că lucrările nu sunt nici pe departe finalizate. Deși programat inițial pentru o inaugurare la jumătatea lunii aprilie, inaugurarea proiectului Mega Mall a fost întârziata cu aproape o luna, proiectul fiind programat pentru a fi deschis către publicul larg pe 14 mai.Noul centru comercial se întinde pe 230.000 de metri pătrați, iar construcția proiectului a fost demarată în urmă cu ceva mai mult de un an de zile.
În Pro Sport, citim un interviu cu Florin Gordoş, fundaşul echipei Southampton, grupare aflată pe locul 7 în Premier League.
Fotbalistul vorbeşte despre modul în care abordează duelurile unu la unu atacanţii din Premier League şi le transmite un mesaj tinerilor fotbalişti români care visează să ajungă în Anglia. “Cred că cel mai important: să fie pregătiţi pentru un fotbal mult mai în viteză şi mult mai fizic, pe asta se pune mare accent în Anglia. Un alt sfat: să încerce sau să înveţe cât mai bine limba engleză pentru că este foarte importantă comunicarea. Eu ştiam destul de bine înainte de a veni aici, dar tot am întâmpinat probleme, pentru că pe moment, în timpul meciului, sau în timpul antrenamentului, nu-ţi vin exact cuvintele potrivite pe care să le rosteşti. În rest, ce aş putea să le spun celor care vin? Nu e aceeaşi presiune pe care am avut-o, cel puţin eu, la Steaua”, a explicat Gordoş.
