REVISTA PRESEI. Analize gratuite, folosite de un centru medical ca pretext pentru a-și vinde alte produse

de Roxana Petre , 22 februarie 2016 - stire actualizata la ora 08:30, 22 februarie 2016
REVISTA PRESEI. Analize gratuite, folosite de un centru medical ca pretext pentru a-și vinde alte produse

Ziarele de luni scriu despre un centru de analize din Capitală care folosește oferirea de analize gratuite drept strategie de marketing pentru a promova și vinde alte produse, dar și despre cetățenii chilieni pe care Nicolae Ceaușescu i-a adus în România.

Gândul scrie despre un centru de sănătate care oferă analize gratuite, cu scopul de a convinge pacienții să cumpere alte produse.

„După jumătate de oră, „specialistul medical” ne dă pe mâna colegilor care să ne explice sus mai exact cum e treaba cu „ofertele”. Norocul meu că nimeresc chiar la el. Nu venise colega care mă invitase pe mine.  Omul vine, se mai prezintă o dată, Dan Nistor, şi ne explică cum „investim în sănătate” doar 2.800 de lei cât costă sistemul de purificare a apei.„Aţi zis că sunteţi specialist medical în prezentare, ce specializare aveţi?”, îl întreb direct. „Biorezonanţă”. „Se fac studii de specialitate?”, insist. „Nu pot să spun că sunt de specialitate, dar am făcut anumite cursuri pentru a putea şti ce ştiu”, mă lămureşte vizibil iritat de întrebări. Nu mă interesează filtrul de apă, ci aparatele de fototerapie. Sunt avizate, certificate în România, de Ministerul Sănătăţii? „Dacă nu erau certificate nu le foloseau nici medicii, nu se găseau nici în spitale, nici în centre de sănătate”, mă ia la rost „specialistul medical” spunându-mi că numai ei şi Zepter au aşa aparatură, „dar noi suntem singurii care sunt certificaţi”.Revin la treaba cu calificarea sa. „Dar ce nu v-aţi făcut medic?”. „Meseria mea e altceva. Ideea e că eu, prin şcolile care le-am făcut, liceul pe care l-am făcut şi toate cele, am fost pe partea asta cu mediul”, îmi spune. „Aţi făcut Geografie?”, zic. „Ceva de genul”, evită răspunsul.M-am lămurit cu competenţa sa „medicală” şi am trecut la aparatura pe care încearcă să o vândă. E destul de iritat că nu mă interesează purificatorul de apă, nu prea ştie ce să-mi spună. „Unde găsesc mai multe informaţii că pe mine mă interesează aparatul cu fototerapia?”. „Pe site”, îmi zice, „Pliantele vor fi gata săptămâna viitoare, s-au epuizat foarte repede”, scrie Gândul.

În Adevărul citim despre chilienii primiți de Nicolae Ceaușescu în România, în anii '70.

„Chilienii au început să fie primiţi de la începutul anului 1974. Până pe 30 mai, sosiseră deja primii refugiaţi. Într-o notă informativă se arăta că din cele 766 de persoane care au primit aprobare de stabilire în România, au fost primite 169. Dintre care 12 chilieni deja fuseseră încadraţi în muncă, iar 16 aşteptau formularele de angajare. Nu ajunsese nicio persoană marcantă. Niciun lider al vreunui partid chilian sau vreun activist „cu munci de răspundere“, ci numai patru profesori universitari, despre care se semnala că ar fi comunişti. Refugiaţii au fost cazaţi în blocuri separate, în cartierele Drumul Taberei şi Militari. Blocurile erau noi, iar apartamentele, confort II – de 37 şi 43 de metri pătraţi –, mobilate cu toate cele necesare. La parterul blocurilor se găsea un punct sanitar şi unul de documentare, echipat cu materiale despre România în limba spaniolă. Să înţeleagă bine unde au ajuns [...] Adulţii au fost încadraţi în muncă în funcţie de specializarea lor. Fireşte că profesiile erau diverse, de la profesori universitari, la muncitori necalificaţi – funcţionari, actori, ziarişti, vopsitori autoturisme, şefi de staţie de cale ferată, tehnicieni în uleiuri comestibile, inspectori de igienă, bibliotecari, coafeze, redactori de ştiri de televiziune, cizmari şi contabili. S-a găsit un loc pentru fiecare, după nevoi. Până la angajare, perioadă care se putea prelungi la şase luni, guvernul a fost generos cu nou-veniţii. A stabilit o indemnizaţie lunară de cel mult 2.500 de lei de persoană, precum şi o aşa-numită primă de echipare de 3.000 de lei, care era acordată numai o dată, la sosire. În cazurile speciale, statul român se putea angaja să suporte transportul internaţional. Toate aceste cheltuieli aveau să fie plătite din fondurile Frontului Unităţii Socialiste şi din rezerva Consiliului de Miniştri”, scrie Adevărul.

În HotNews citim un interviu cu economistul și profesorul Daniel Dăianu, potrivit căruia, în următorii cinci ani există un risc de destrămare a Uniunii Europene.

”Dar nimic nu este predeterminat și nu trebuia să gândim conform unor profeții ce se împlinesc singure. Depinde de liderii politici că Proiectul European să nu moară. Drept este că statele ființează după alt metabolism în comparație cu o uniune de state, mă refer la UE, care este și fragilă pe deasupra;  nu este că Statele Unite ale Americii, o structură federală, cu executiv adevărat comun. Pe de altă parte, destrămarea UE ar readuce în prim plan rivalități istorice și conflicte, care pot reînvia strigoi ai trecutului. Să nu omitem că,  în Europa, sunt tot mai puternice accente naționaliste, șovine, xenophobe; există teamă de necunoscut, mari incertitudini, există teamă generată de șocuri adverse, de terorism, de imigrație necontrolată . Într-un fel, reacția cetățenilor de retragere, închidere între granițe naționale și de a cere guvernelor mai multă protecție este de înțeles. Există și presiuni secesioniste, o mare criză geopolitică în Răsăritul Europei, cu o Rusie în resurecție că acțiune externă și muilitara și care are propria viziune privind ordinea necesară în Europa. Este  haosul din zonele învecinate, din lumea arabă în special. Și avem războaie hibride, terorismul cu care europenii se confruntă acasă. Una peste altă, contextul poate eroda, distruge, nu numai Proiectul European, dar poate submina procese democratice. Să ne amintim ce s-a întâmplat în Europa după Marele Război, în perioadă interbelică. Vedem cum mizele sunt mult mai mari, departe de a fi numai economice”, informează HotNews.

Din ZF aflăm că anul trecut, România a exportat servicii de peste 16 miliarde de euro.

„România a exportat în 2015 servicii în valoare totală de aproape 16,3 miliarde de euro, în creștere cu 8% fată de anul anterior și dublu fată de anul 2005, potrivit datelor Băncii Naționale. Excedentul înregistrat la comerțul internațional de servicii (de circa 7 mld. euro) aproape că rezolvă pro­blema deficitului înregistrat la comerțul cu bunuri (de 8 mld. euro anul trecut). Anul trecut  a fost cel de-al treilea an consecutiv în care serviciile informatice au „bătut“ turismul că valoare, având în vedere că din exportul de turism (adică din banii cheltuiți de turiștii străini în România) țara noastră a încasat 1,5 miliarde de euro în 2015”, potrivit ZF.

Wall Street scrie despre atacurile cibernetice, care sunt în ascensiune, devenind un pericol la siguranța cetățenilor.

„Hackerii din ziua de azi au trecut de etapa romantică de a scrie un virus doar de distracție, acum urmăresc câștiguri din ce în ce mai mari. (…) Atacurile vor lovi domenii sensibile precum medicina sau sistemele de automatizare tip SCADA, prin care sunt controlate inclusiv sistemele de circulație prin semaforizare sau alte soluții care pot afecta bunul mers al lucrurilor”, susține Toma Cimpeanu, director executiv al Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), în cadrul unei întâlniri în care a fost analizată evoluția securității informatice din România, dar și la nivel global. Directorul executiv al ANSSI susține că tot mai mulți jucători trebuie să propună soluții care să crească nevoia de conștientizare a riscului la care ne expunem prin a nu investi în securitate. “Atacurile produc un efect puternic asupra companiilor, fie din mediul public, fie din mediul privat, iar un risc foarte ridicat este dat de noile atacuri tip Ramsomware. (…) Domeniul medical poate fi destul de afectat că urmare a unui astfel de atac, în timp ce o zonă de interes pentru hackeri devine aceea a automatizărilor de tipul SCADA”, a punctat Toma Cimpeanu, citat de Wall Street.

Prosport scrie despre calificarea CSM Bucureşti în sferturile de finală ale Ligii Campionilor.

CSM Bucureşti a câştigat cu 28-23 partida cu FC Midtjylland din Grupa 2 a Ligii Campionilor şi o însoţeşte pe HCM Baia Mare între cele mai bune 8 echipe ale Europei. Handbalul feminin românesc se află în faţa unui moment istoric, fiind pentru prima dată când are două formaţii calificate în sferturile de finală ale întrecerii”, potrivit Prosport.

Din Gazeta Sporturilor aflăm că Laurențiu Reghecampf dorește să aducă un nou portar la Steaua.

„Steaua s-a interesat în ultimele zile de portarul Astrei, Silviu Lung jr, lucru confirmat și de președintele de imagine al campioanei Helmuth Duckadam."V-am spus că ne dorim să aducem un portar pentru grupele Champions League, dacă vom câștiga campionatul. Deocamdată ne bazăm pe cei doi portari pe care îi avem, plus Poiană, un junior. Care trebuie să crească și el. Vom vedea din vară dacă vom avea nevoie.Dar, la cum decurg lucrurile în momentul de față, la forma pe care o arată Niță, la cum se pregătește Cojocaru la fiecare antrenament, cred eu că vom avea soluții și pentru grupele Champions League. Vom vedea”, informează GSP.

Comentarii

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook