În ziarele de miercuri, citim despre un polițist anchetat după ce a bătut o prostituată, un inginer din perioada comunistă care le-a dat de furcă comuniștilor, dar și despre analizele medicale la care părinții își supun copiii deși nu sunt necesare. În continuare aflăm cum afectează economia României tăierea banilor alocați pentru Ministerul Transporturilor și de ce o treime din mijloacele în transport comun ale RATB stau în depouri.
Hotnews arată că analizele la care peste 500.000 de părinți își trimit copiii anual nu sunt necesare și sunt doar o sursă de profit pentru laboratoarele de analize medicale. Specialiştii români în boli infecţioase avertizează părinţii că analizele care le sunt solicitate la înscrierea copiilor la grădiniţă sunt inutile. Efectuarea acestor analize favorizează abuzul de antibiotice. România este a doua în UE la consumul de antibiotice şi singura ţara europeană în care acest consum este în creştere. Ministerul Sănătăţii subliniază că aceste analize nu sunt obligatorii. Cu toate acestea există Direcţii de Sănătate Publică ai căror directori susţin contrariul şi informează eronat populaţia.
Evenimentul Zilei scrie despre un polițist anchetat după ce a bătut o prostituată care nu a dorit să întrețină relații sexuale cu el. Polițistul, care a participat la X Factor în 2012 nu este la prima abatere. Foștii săi colegi susțin că au depus nenumărate plângeri în care îl acuzau de fapte reprobabile, anchetate de procurori. Spre exemplu, în vara anului 2013, a provocat și participat la un scandal pe strada Mircea Vulcănescu. Polițiștii au povestit că a refuzat să plătească contravaloarea prostituatelor și a fost luat la bătaie de proxeneți. De asemenea, o altă acuzație gravă este că ar fi terorizat agentele de pază de la școli și grădinițe. Venea în control noaptea și, dacă le găsea dormind, le cerea să întrețină raporturi sexuale cu el.
Adevărul prezintă povestea unui inginer al cărui experiment a dat de furcă comuniștilor. Un inginer din Brăila a revoluţionat industria românească în urmă cu 45 de ani, atunci când a propus utilizarea oxigenului lichid în procesul de prelucrare a pieselor. Greu de pus în practică din cauza „contrelor” de care s-a lovit autorul ei, propunerea acestuia a dus la numeroase avantaje economice, aducând România în rândul puţinelor ţări europene care foloseau oxigenul lichid în acea perioadă.Inginerul Dumitru Avramescu era şeful Secţiei Mecano-Energetic din cadrul Uzinei de Utilaj Greu „Progresul”, un mastodont industrial întins pe o suprafaţă de circa 72 hectare, unde se produceau celebrele excavatoare şi rulouri compresoare româneşti.
Capital scrie care sunt cei 10 agricultori subvenționați de stat. Potrivit informațiilor furnizate de APIA, SC Agricost SRL, unde acţionar majoritar este Constantin Duluţe, deţine cele mai mari suprafeţe agricole. Anul trecut, Duluţe a obţinut subvenţii în valoare de 9,7 milioane de euro. Pe al doilea loc în topul agricultorilor care au cele mai mari terenuri agricole se află Adrian Porumboiu, prin firma Comcereal. Potrivit APIA, subvenţiile obţinute de omul de afaceri din Vaslui, în campania din 2014, au fost de circa 4 milioane de euro. Pentru campania de plăţi pe suprafaţă din 2014, omul de afaceri Ioan Niculae a încasat 2,6 milioane de euro, prin intermediul S.C. Interagro. În acest an, familia Niculae va obţine subvenţii prin intermediul firmei Intercereal.
Ziarul Financiar arată cum afectează economia României faptul că Guvernul a tăiat fonduri de la Ministerul Transporturilor la rectificarea bugetară. Astfel, afacerile private îşi pierd din competitivitate, activele imobiliare stau îngheţate şi nu pot fi vândute, salariile nu pot fi crescute din cauza costurilor de transport în creştere, iar întreg circuitul de business local este afectat. „Nu putem face comerţ sau industrie fără infrastructură. E o subminare a economiei naţionale. Lipsa unei infrastructuri se răsfrânge în costuri mult mai mari pentru companii“, spune Andrei Mocanu, directorul general al companiei de recuperare de creanţe Kredyt Inkaso. „Banii sunt sângele unei economii, însă infrastructura reprezintă venele şi arterele. Dacă nu ai infrastructură, nici banii nu circulă, nici companiile nu se pot dezvolta“, spune la rândul său Adrian Gârmacea, director general şi acţionar al producătorului de tâmplărie din PVC, uşi de interior şi uşi de garaj Electric Plus din Bacău, care activează pe piaţă cu brandul Barrier.
Wall Street scrie că o treime din mijloacele de transpot în comun de la RATB stau în depouri sau autobaze. Multe dintre ele nu vor mai fi puse niciodată în circulație deoarece nu mai sunt funcționale. Potrivit unui răspuns primit din partea reprezentanţilor RATB, Regia deţine în momentul de faţă un număr de 1.927 de vehicule de transport în proprietate, cea mai mare parte dintre acestea fiind autobuze (1.147), urmat de tramvaie (483) sau troleibuze (297). Întrebaţi de ponderea vehiculelor de transport aflate în circulaţie, reprezentanţii RATB au subliniat că 75% din totalul autobuzelor aflate în posesia Regiei se află în circulaţie, 66% din totalul troleibuzelor disponibile sunt în circulaţie, în timp ce numai 61% din totalul tramvaielor merg pe liniile de transport.
Pro Sport a analizat prestația arbitrilor din etapa a 3-a a Ligii 1 și comentează că Robert Dumitru, Cristi Balaj şi mai ales George Găman au comis greşeli foarte mari în raport cu experienţa lor. FC Viitorul – Dinamo 1-1 a fost un joc marcat de o gafă imensă a lui Robert Dumitru, care nu a acordat un penalty echipei gazdă la un atac imprudent comis de Feussy. Fundaşul dinamovist a atins mingea, dar l-a lovit (min. 68) şi pe Ganea, de la Viitorul. Steaua – CFR Cluj 1-1: două greşeli importante se reţin în dreptul lui Cristi Balaj, prima în minutul 69, când a decis să nu-l elimine pe Camora, de la CFR Cluj, deşi acesta îl lovise cu piciorul pe Grădinaru, şi a doua, în minutul 90+3, când Larie l-a împins cu braţul, în propria suprafaţă de pedeapsă, pe acelaşi Grădinaru.
