În ziarele de joi, citim despre misterul lespezilor cu semne bizare din adâncul lacului Bicaz, despre una din cele mai de succes echipe din cadrul Serviciului de Poliție Canină, banca centrală din China care și-ar fi triplat deținerile de aur în perioada post-criză, angajatorii clujenii din sfera IT care refuză proiecte pentru că nu au de unde recruta angajați, dar și despre a 27-a etapă din Liga 1.
În ziarul Adevărul citim despre misterul lespezilor cu semne bizare din adâncul lacului Bicaz. O descoperire făcută în urmă cu doi ani şi jumătate pe fundul lacului Izvorul Muntelui nu a fost explicată ştiinţific nici până în prezent. Peste pietrele cu semne ciudate aflate la peste 30 de metri adâncime s-a aşternut dezinteresul şi nu au văzut lumina zilei pentru a fi cercetate de specialişti. Descoperirea care a stârnit un interes deosebit din partea mass-media a avut loc în toamna anului 2012. Atunci, un echipaj de la Salvamont Neamţ, condus de Raul Papalicef, şeful serviciului judeţean, a găsit într-un mod accidental mai multe lespezi de mari dimensiuni, pe fundul lacului Bicaz, marcate cu nişte semne ciudate. „În timpul unui antrenament pe care l-am efectuat cu echipa noastră de scafandri, un instrument de căutare s-a desprins şi a trebuit să coborâm la o adâncime de 22-30 de metri, pe fundul lacului Bicaz ca să-l recuperăm. În timpul acestei scufundări, atenţia mi-a fost atrasă de nişte inscripţii pe lespezi de piatră concentrate pe un perimetru de 200-300 de metri”, povestea experienţa trăită Raul Papalicef. Acesta a precizat atunci că la câteva zile distanţă a revenit în zonă şi, după ce a filmat şi a fotografiat pietrele din adâncul lacului, a bănuit că ar fi putut fi vorba de vestigiile unui cimitir precreştin. „Spre surprinderea noastră, mi-am dat seama că probabil este un cimitir străvechi, precreştin. Am fotografiat inscripţiile, deoarece lespezile de piatră sunt foarte greu de adus la suprafaţă. Comparând acele simboluri cu cele din literatura de specialitate, mi-am dat seama că cel puţin două provin din scrierea pelasgă, considerată printre primele scrieri din lume, datând de peste 10.000 de ani înaintea erei noastre”, susţinea Papalicef. De la acea experienţă au trecut mai bine de doi ani şi nicio autoritate nu s-a interesat de lespezile din adâncul lacului de acumulare Izvorul Muntelui. Raul Papalicef spune că nu a mai efectuat scufundări de atunci, dar dacă ar trebui să o facă ar şti exact zona unde sunt situate pietrele misterioase.
Conducerea Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, instituţie care răspunde de instituţiile muzeale şi partea de cercetare arheologică din judeţ, susţine că nu are cunoştinţă despre această descoperire şi, ca atare, nu poate exprima un punct de vedere în cunoştinţă de cauză.
Din Evenimentul Zilei aflăm povestea polițistei Monica Simiciuc, agent principal, și partenerul ei, patrupedul Tero, unul dintre cele mai de succes cupluri din serviciul de Poliție Canină. Jos!”, „Culcat!”, „Șezi!”, „Stai pe loc!”, „Așteaptă!”, sunt doar câteva dintre comenzile de care ciobănescul german Tero, partenerul de nădejde al Monicăi Simiciuc, ascultă cu sfințenie. Femeia este agent principal și singura femeie conducător de câini din sudul României. Este suficient să-i audă glasul partenerei pentru a reacționa. Mai mult, se transformă cât ai zice cuțu într-o fiară atunci când Monica este atacată. Un simplu mârâit de-al lui Tero și nimeni nu se încumetă să se apropie de ei. În 2007, când a intrat în Serviciul de Poliție Canină, Monica a înțeles că, pentru o femeie – într-o lume exclusiv a bărbaților- renunțările sunt și mai mari: cochetăria păstrată exclusiv pentru concedii, miros și păr de câine, alergări prin boscheți și haine nu tocmai curate. „Pasiunea și satistacția sunt mai mari. Nu aș schimba pentru nimic în lume ceea ce fac acum”, își începe femeia- conducător de câini povestea. Despre Tero, partenerul ei de serviciu, vorbește ca despre cel mai bun prieten. Mărturisește franc: „atâta vreme cât sunt cu el pe teren, cât îmi apără spatele, știu sigur că nu mi se poate întâmpla nimic”.
În Capital.ro citim despre cifrele statistice secundare care indică faptul că banca centrală din China şi-ar fi triplat deţinerile de aur în perioada post-criză, cantitatea fiind a doua din lume după cea din visteria SUA. Scopul urmărit de autorităţile de la Beijing ar fi acoperirea cu metal preţios a yuan-ului în vederea transformării sale în monedă de rezervă. China atacă poziţia dominantă a SUA în comerţul global şi finanţele internaţionale cumpărând aur, mult aur. Acesta este avertismentul lansat de Bloomberg Intelligence care nu exclude ca banca centrală din această ţară să-şi fi triplat la 3.510 tone metrice deţinerile de lingouri faţă de aprilie 2009. Cuantificarea deţinerilor de aur ale Chinei – învăluite în mister – are la bază datele statistice privind producţia internă de metal preţios a ţării şi cifre oferită de asociaţia de profil. World Gold Council încă afişează date potrivit cărora rezerva de aur a Chinei este de 1.054,1 tone metrice, însă o confirmare a calculelor Bloomberg ar transforma ţara care este deja cea de-a doua putere economică a lumii şi în a doua mare deţinătoare de aur după SUA a cărei rezervă este de 8.133,5 tone metrice. Scopul acestor acumulări ar fi impunerea yuan-ului ca un competitor solid pentru dolar la statutul de monedă de rezervă. “Dacă vrei să stabileşti o monedă de rezervă, trebuie să ai şi alte active pe bilanţuri decât cele denominate în bani de hârtie”, explică Bart Melek, şef pentru strategiile pe pieţele de mărfuri la TD Securities, divizia de brokeraj a unuia dintre cele mai mari grupuri bancare din Canada. Achiziţiile de aur s-ar putea include în planul autorităţilor de la Beijing de a diversifica rezerva valutară însumând 3,7 trilioane dolari şi în a cărei componenţă aurul abia reprezenta 1% la ultima raportare din anul 2009. China a fost cel mai mare producător de aur din lume, dar şi pe locul doi în rândul consumatorilor după India. Cu toate acestea, informaţiile existente în piaţă nu au putut confirma în ce măsură aurul care a intrat în China a fost parcat şi la banca centrală.
Din Ziarul Financiar aflăm că angajatorii clujeni din sfera IT refuză proiecte care ar putea să le sporească încasările pentru că nu au de unde recruta angajaţi. Deficitul de forţă de muncă din sectorul IT, dar şi pregătirea tot mai scăzută a tinerilor care ies de pe băncile facultăţilor sunt marile provocări cu care se confruntă angajatorii din regiunea Clujului, au spus directorii de HR în cadrul celei de-a 16-a ediţii a dezbaterilor HR Insider, organizată de ZF Corporate la Cluj. „În acest moment, o proporţie foarte mare din piaţă merge pe outsourcing, deci veniturile sunt direct proporţionale cu numărul de angajaţi pe care îi au companiile. Şi la noi, pe linia de outsourcing, de doi ani încoace de când piaţa e în creştere, au fost situaţii în care am fost nevoiţi să refuzăm proiecte din cauză că nu aveam personal suficient“, a explicat Alexandra Bayer, Human Resources Manager în cadrul companiei Fortech, un furnizor românesc de software în regim outsourcing care are în prezent peste 430 de angajaţi. Ea a fost unul dintre speakerii dezbaterii HR Insider organizată marţi la Cluj de ZF Corporate, serviciul profesional de ştiri de business al Ziarului Financiar, pe tema „Plusurile şi minusurile pieţei muncii din Cluj. Cum pot companiile din Cluj să atragă şi să menţină cei mai buni angajaţi din ţară“. Potrivit lui Andrei Kelemen, directorul executiv al organizaţiei Cluj IT Cluster, în prezent circa 15.000 de angajaţi lucrează în sectorul IT în companiile înregistrate în Cluj (dintr-un total de 200.000 de angajaţi care lucrează în judeţ, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică), însă nevoia de candidaţi este foarte mare în raport cu oferta universităţilor. „Dacă ne uităm la estimări, se vorbeşte de un deficit de 2.000 de persoane în zona de IT în acest moment şi doar companiile din Cluster (30 la număr) au nevoie de 1.000 de candidaţi. Este o situaţie de strâmtoare, auzim frecvent reprezentanţi ai companiilor care ne spun: creşterea cifrei mele de afaceri este în acest moment condiţionată de numărul de persoane angajate, pentru că am cereri de proiecte, dar nu am cu cine să le execut“, a spus Andrei Kelemen.
Din Wall Street aflăm că Fondul Proprietatea (FP) se va lista săptămâna viitoare pe segmentul Specialist Fund Market al Bursei din Londra (LSE), reprezentanții FP spunând că mutarea va fi făcută pentru atragerea unui număr mai mare de investitori și, implicit, pentru îmbunătățirea prețului acțiunilor. Fie că listarea va fi făcută pentru atragerea unor plasamente importante din partea marilor investitori străini, sau fie că va fi făcută pentru facilitarea unui exit pentru unul dintre mării acționari din prezent, Fondul Proprietatea va deveni cel mai mare fond de pe LSE și va avea de concurat cu o serie de fonduri străine, care, spre deosebire de FP, au mizat pe investiții în ultimii ani. Cele mai mari companii listate pe segmentul Specialist Fund Market al Bursei din Londra, în funcție de capitalizarea pe care o au în această piață sunt: NB Private Equity Partners (NBPE); Doric Nimrod Air Two Limited (DNA2); Blackstone GSO.
În Prosport citim despre a 27-a etapă din Liga 1, care s-a remarcat prin ”ratările” Stelei şi a lui ASA Târgu Mureş. Echipele au pierdut puncte în faţa unor echipe aflate în zona retrogradării. Dacă Steaua a pierdut surprinzător şi umilitor pe teren propriu cu Oţelul, scor 1-2, ASA a smuls un punct pe terenul CFR-ului, deşi a condus cu 2-1! Altfel, Rapid a făcut un pas important spre evitarea retrogradării, câştigând cu 1-0 în faţa Chiajnei,Universitatea Cluj speră în continuare să se salveze, după ce a învins-o pe Pandurii cu 1-0, în timp ce Braşovul şi Ceahlăul se afundă tot mai mult în clasament, micşorându-şi şansele la salvare. Evident, există şi jucători care au strălucit, Cernat fiind, de departe, cel mai bun om al etapei.
