În ziarele de vineri citim despre Dan Voiculescu, care ar fi fost dublu pontat, astfel că a efectuat ore de muncă, în paralel cu orele alocate pentru cele 10 lucrări științifice scrise în închisoare, dar și despre secretarii și subsecretarii de stat din Cabinetul Ponta, care și-au păstrat funcțiile în actualul Guvern.
HotNews scrie despre Dan Voiculescu, care ar fi executat ore de muncă, în paralel cu orele alocate scrierii celor 10 lucrări științifice.
„O notă internă realizată de Administrația Națională a Penitenciarelor menționează, între alte probleme constatate la Rahova, și situația deținutului Dan Voiculescu, care a reușit performanță că, în paralel cu timpul alocat scrierii de cărți, să acumuleze și ore de muncă pretinzând că a prestat diferite activități. Potrivit surselor HotNews.ro, Voiculescu a primit acest tip de beneficii în aceeași zi (și ore de studiu, și ore de muncă), fapt fără precedent în penitenciarele din România. Mai mult, ar fi fost pontat și pentru ore de muncă pe care în realitate nu le-a executat niciodată. Toate aceste informații sunt consemnate într-o notă internă a ANP din 29 decembrie 2015. Aceasta ridica o serie de probleme angajatorului, care în acest caz este penitenciarul Rahova. Potrivit Codului Muncii, o persoană nu poate fi dublu pontată, nici nu poate munci mai mult de 8 ore pe zi. Dacă i s-ar luă în calcul atât cele opt ore de studiu, cât și cele opt ore de muncă, ar rezultă că Voiculescu a muncit 16 ore pe zi-fapt interzis prin lege. Pe scurt, Voiculescu nu putea presta, în același interval de timp, două activități diferite, respectiv muncă și redactarea lucrării științifice. Ambele activități au drept efect reducerea duratei pedepsei. Cu alte cuvinte, ori muncește în diferite feluri (popotă,etc), ori redactează lucrări științifice. Simultan,aceste activități nu se pot face. Miza entuziasmului lui Dan Voiculescu în a scrie cărți sau a presta ore de muncă în diverse alte domenii o reprezintă, evident, acumularea de zile în contul eliberării condiționate”, potrivit HotNews.
Din Gândul aflăm că dintre cei 72 de secretari şi subsecretari de stat care se află în structurile de vârf ale ministerelor din actualul Guvern, aproape jumătate se află în funcţie de pe vremea Cabinetului Victor Ponta.
„Cel mai bun exemplu este Ministerul Apărării Naţionale (MApN), acolo unde toţi secretarii de stat din timpul guvernului PSD au rămas în funcţie şi după plecarea lui Victor Ponta. Cea mai veche pe scaunul de secretar de stat în MApN este Otilia Sava, responsabilă de relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului din septembrie 2013. Mai târziu, în martie 2014, şi Valeriu Nicuţ a fost numit în funcţia de secretar de stat pentru politica de apărare şi planificare, şi tot Victor Ponta a semnat, pe final de mandat, decretul de numire a lui Gabriel Beniamin Leş ca secretar de stat pentru armanente spre sfârşitul lui 2015. Nici unul dintre aceşti trei funcţionari nu a fost revocat din funcţie de premierul tehnocrat Dacian Cioloş. Un alt minister extrem de important care păstrează urme social-democrate este Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. Toţi cei patru secretari de stat care alcătuiesc echipa ministrului Adrian Curaj au colaborat în trecut şi cu alţii miniştri de orientare politică de stânga, pentru că fiecare dintre ei îşi exercită funcţia încă dinainte de căderea guvernului Ponta”, scrie Gândul.
În Adevărul citim despre senatorii PSD care au votat împotriva ridicării imunității lui Gabriel Oprea.
„Surse politice au povestit pentru „Adevărul“ că liderul PSD Liviu Dragnea le-a cerut senatorilor social-democraţi să voteze împotriva lui Gabriel Oprea. Însă au fost unii care au ignorat directiva de partid. Printre ei, în mod surpinzător, chiar Mihai Fifor, liderul senatorilor PSD, unul dintre locotenenţii lui Liviu Dragnea. Alţi senatori PSD în cazul cărora se vede foarte clar că au băgat bila albă în urna neagră – deci au votat în favoarea generalului Oprea – au fost Ecaterina Andronescu şi Nicolae Bădălău, după cum arată imaginile de mai jos. Dacă ne uităm pe rezultatul final, observăm că la cele 51 de voturi pro-Oprea au contribuit şi alţi senatori PSD. Numai că aici intervine ridicolul de situaţie. Mulţi dintre social-democraţi s-au ferit cât au putut să arate cum votează şi au apelat la cele mai penibile metode: unii au tras cât au putut de mânecile la sacou, numai să nu se vadă cum împart bilele. Alţii, mai cu experienţă, aproape că au băgat mâinile în urnă ca să protejeze secretul votului. De altfel, unul dintre senatori chiar a demontat capacul urnei de vot. Atitudinea senatorilor PSD a fost explicată chiar de un lider al partidului, cu condiţia anonimatului. „Mulţi dintre senatorii PSD sunt prieteni cu Gabriel Oprea sau chiar rude. Le-a botezat copiii, i-a cununat. Aşa că nu se puteau pune rău cu Dragnea, dar nici nu puteau să-i întoarcă spatele lui Oprea“, scrie Adevărul.
Evenimentul Zilei scrie despre o educatoare din satul Iohanisfeld, Monica Cermurea, prinsă când vorbea urât copiilor, cu ajutorul unui minireportofon, cusut de mama unui copil de trei ani și jumătate în hainele de grădiniță.
„David a început bucuros anul trecut grădinița, dar de la un timp nu a mai vrut să meargă acolo. Cu greu i-a mărturisit mamei sale motivul: „Doamna mă bate și mă ceartă, zbiară la copii”. Crina Vălean a decis să verifice spusele micuțului. „Am cumpărat un minireportofon și l-am cusut în hainele cu care era îmbrăcat copilul când mergea la grădiniță. Când am ascultat înregistrările, m-am îngrozit. Sunt ore în șir de vorbe inimaginabile”, povestește tânăra mamă. Înregistrăzile probează fără dubiu abuzurile fizice, verbale și emoționale cu care educatoarea Monica Cermure a batjocorit și înspăimântat zeci de copii. „Gura! La mama acasă vorbești, nu la mine!” Apelativele „cioban” și „analfabetă”, adresate copiilor, sunt printre cele mai blânde. „Ai probleme la mansardă?”, este o întrebare de rutină pe care colegii celui astfel interpelat o preiau, în timp ce victima răspunde cu o voce pierită”, scrie EVZ.
ZF scrie despre uraniul românesc, înlocuit cu cel canadian, la Cernavodă.
„Compania Naţională a Uraniului (CNU) rămâne fără singurul client pentru uraniul scos de la mina din Crucea (Suceava) după ce Nuclearelectrica a preferat să cumpere combustibil canadian, balanţa fiind înclinată de preţul mai bun oferit de străini. Deşi din punctul de vedere al controlului costurilor decizia este justificată, Nuclearelectrica spunând că CNU a decis deodată să majoreze cu 76% preţul pe tona de pulbere de uraniu, din punct de vedere strategic menţinerea acestei decizii ar putea duce la distrugerea lanţului nuclear, una dintre puţinele industrii integrate pe vertical pe care o mai are România. Ambele companii fac parte din portofoliul Ministerului Energiei”, potrivit ZF.
Din Wall Street aflăm ce trebuie luat în calcul atunci când cumpărăm o locuință.
„Înainte de a alege o locuință pentru achiziție din sutele de ansambluri rezidențiale din România, poate cel mai important este să îți cunoști propria capacitate de îndatorare, mai precis cât anume din venitul tău disponibil poate fi atribuit rambursării unei finanțări bancare de tip Prima Casă sau Credit Ipotecar. Bineînțeles, există și posibilitatea achiziției unei locuințe prin sistemul de rațe la dezvoltator, dar această variantă nu intră în atenția articolului curent. De asemenea, alegerea unei metode de finanțare între Prima Casă sau Credit Ipotecar poate fi influențată și de lichiditățile de care dispui”, potrivit Wall Stret.
În Prosport citim cât costă cele mai importante 10 braduri din lume.
„MApN a agitat din nou apele, după ce a anunţat că evaluarea brandului Steaua s-a încheiat. Valoarea aproximativă este 57 de milioane de euro şi aici sunt incluse abolut toate secţiile sportive, cu toate performanţele obţinute în întreaga istorie a clubului. Cum în România nu s-a mai făcut niciodată o evaluare de brand sportiv, suporterii nu au cu ce compara. Însă, pentru a vă face o idee, vă propunem o trecere printr-un clasament făcut de Forbes, topul celor mai valoroase branduri sportive din lume. Oarecum surprinzător, primul club de fotbal este abia pe locul cinci în acest clasament, Real Madrid, cu o valoare a brandului estimată la 464 milioane de dolari. Prima poziţie este ocupată de echipa de baseball New York Yankees, cu un brand evaluat la 661 milioane de dolari. New York Yankees – baseball – 661 milioane de dolari; Los Angeles Laker – baschet – 521 milioane de dolari; Dallas Cowboys – fotbal american – 497 milioane de dolari; New England Patriots – fotbal american – 465 milioane de dolari; Real Madrid – fotbal – 464 milioane de dolari; Manchester United – fotbal – 446 milioane de dolari; FC Barcelona – fotbal – 437 milioane de dolari; Bayern Munchen – fotbal – 375 milioane de dolari; Los Angeles Dodgers – baseball – 373 milioane de dolari; New York Knicks – baschet – 361 milioane de dolari”, scrie Prosport.
