În ziarele de joi citim un interviu cu Dean Thompson despre lupta anticorupție și parteneriatul strategic cu SUA, despre momentul în care România a intrat în incapacitate de plată în perioada lui Ceaușescu, miza alegerilor locale în PNL, evoluția salariului minim pe economie începând cu anul 2000, dar și unde s-au dus banii alocați Greciei.
În Adevărul citim un interviu cu Dean Thompson, însărcinatul cu afaceri al SUA la București, despre lupta anticorupție din România și parteneriatul strategic al țării noastre cu Statele Unite. De asemenea, Ambasada Statelor Unite la Bucureşti şi autorităţile române au marcat în ultimele zile 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. Românii au constatat creşterea prezenţei militare americane pe teritoriul ţării noastre, în contextul punerii în aplicare a măsurilor decise de NATO ca urmare a acţiunilor Rusiei şi a noilor ameninţări de securitate din zonă. ”Cred că motivul pentru a lupta împotriva corupţiei este clar. În prezent, din multe puncte de vedere, România stabileşte ritmul în regiune în această privinţă şi ne dorim să continue acest lucru, să-şi intensifice eforturile şi să devină imaginea luptei împotriva corupţiei. Nu ne implicăm în politica internă a României”, a spus Thompson.
Gândul a stat de vorbă cu Florea Dumitrescu, ministrul de Finanţe care a semnat aderarea României la Fondul Monetar Internaţional (FMI) în 1972, fost guvernator al Băncii Naţionale a României (BNR) şi fost ambasador al României în China. Acesta a povestit despre intrarea în incapacitate de plată în 1981, unul dintre cele trei momente în care România a fost în ”faliment tehnic”, respectiv nu a avut posibilitatea să onoreze datoriile pe care le avea. ”În 1981-1982, România a intrat în incapacitate de plăţi, deşi avea o datorie mult mai mică decât cea a Poloniei sau a Ungariei. Era vorba de circa 10-12 miliarde de dolari. România era o ţară cu potenţial, dar problema a fost structura datoriei. În structura creditelor, 20% erau credite pe termen scurt, care trebuiau plătite într-un an. Şi atunci, pentru că veneau la scadenţă şi împrumuturile pe termen mediu şi lung şi cele pe termen scurt, nu am mai putut să plătim un credit pe termen scurt de 2 miliarde de dolari”, a explicat Dumitrescu, la vremea respectivă ambasador al României în China.
Evenimentul Zilei scrie despre miza alegerilor locale și lupte care se duce în PNL pentru primării. Principala preocupare a liberalilor este să găsească candidați pentru alegerile locale, co-președintele PNL Vasile Blaga afirmând că termenul pentru definitivarea acestui proces este 1 decembrie 2015. Totuși, după cele mai recente acțiuni ale DNA, care l-au vizat pe primarul George Scripcaru (fost PDL), vechii democrat-liberali sunt supărați pentru că au rămas doar cu doi primari la municipiile reședință de județ, Gheorghe Falcă (Arad) și Mircea Hava (Alba-Iulia), susțin surse liberale. În alte județe, a început deja lupta internă pentru candidaturi, mai ales acolo unde liberalii pornesc cu prima șansă, potrivit sondajelor de opinie, pentru că DNA i-a eliminat pe primarii în funcție. Este cazul Constanței, fief al PSD timp de mulți ani, unde pe lista doritorilor se află: copreședintele filialei Robert Boroianu (care deja a început acțiuni de campanie), europarlamentarul Ramona Mănescu, consilierul local Iustin Fabian Roman și Ovidiu Cupșa, director al CERONAV.
Hotnews arată că CNADNR vrea să aloce aproximativ 20 de milioane de lei pe un studiu de fezabilitate al unei autostrăzi care nu apare în Master Planul pe Transport. Este vorba de ruta Făgăraș – Sighișoara, parte a fostei Autostrăzi Transilvania și care nu doar că nu apare deloc că autostradă în Master Plan, ci nu apare nici măcar că drum simplu. Situația de neînțeles vine la puțin timp după ce aceeași Companie de Autostrăzi a scos la licitație revizuirea unui alt studiu de fezabilitate pentru o autostradă programată în Master Plan să fie construită abia din anul 2023. ”Vrem să continuăm autostradă Transilvania, așa cum am promis. Deocamdată nu am dat nici un ban pe acest Studiu, iar odată ce vedem Master Planul aprobat, vom reconsidera oportunitatea acestui Studiu de Fezabilitate”, a declarat directorul CNADNR, Narcis Neagă.
Capital scrie că pentru prima dată piața românească este accesată de cele mai mari fonduri din SUA. Acest lucru este o consecință a reducerii dobânzilor şi a randamentelor obligaţiunilor, care a impulsionat investitorii să pompeze bani în active tot mai riscante. În ultimul an şi jumătate, marile fonduri de investiţii din America au ajuns să deţină pe piaţa locală active în valoare de circa 570 milioane de euro, cu precădere bunuri imobiliare. Cele mai mari zece fonduri de investiţii din SUA, care au intrat pentru prima dată în România în ultimul an şi jumătate, gestionează active în valoare totală de peste 5.900 mld. euro, de 35 de ori mai mare decât PIB-ul României. „Piaţa locală a atras cu precădere fonduri cu capital de risc, care caută să exploateze anumite nişe de piaţă, de exemplu, piaţa imobiliară. O explicaţie este aceea că pe piaţa din SUA dobânzile sunt la un minim istoric, iar, datorită evoluţiei pozitive a economiei globale, fondurile nu mai caută neapărat investiţii protejate, cum ar fi obligaţiunile guvernamentale, ci caută noi oportunităţi, în pieţe încă în dezvoltare“, spune Alexandra Smedoiu, senior manager în cadrul departamentului de servicii de consultanţă fiscală al PwC România.
Ziarul Financiar explică de ce în ciuda faptului că în Grecia au intrat în 35 de ani 450 de miliarde de euro, acum a ajuns în situația în care nu își poate plăti datoria de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional (FMI). Grecia a primit începând cu 1980 fonduri europene de 200 mld. euro, iar după criză 250 mld. euro din bailout-ul de la zona euro şi FMI. Cele 450 miliarde de euro primite de Grecia în ultimii 35 de ani de la UE şi Fondul Monetar Internaţional reprezintă de aproape două ori şi jumătate PIB-ul de acum al ţării. În ceea ce priveşte fondurile primite de la Uniunea Europeană, planificarea proastă, managementul defectuos şi frauda, încurajată de lipsa de supraveghere din partea autorităţilor, au limitat beneficiile pentru economie. Notorii în Grecia sunt poveştile cu fermierii din regiunile sărace care şi-au luat maşini de lux din fondurile europene destinate dezvoltării agriculturi.
Wall Street prezintă evoluția salariului minim pe economie din România începând cu anul 2000. Salariul de bază minim brut pe țară garantat a crescut din 1 iulie, de la 975 de lei la 1.050 de lei, și este cea de-a 21-a modificare începând cu anul 2000 până în prezent, dată la care valoarea indicatorului era de 45 de lei. Începând din anul 2000 valoarea salariului minim a crescut de la an la an, excepție făcând anul 2010, când valoarea a rămas constantă (la 600 de lei) din ianuarie 2009 până în ianuarie 2011, când a urcat la 670 de lei.
Pro Sport arată că Clubul lui Becali a anunțat abia acum UEFA că nu mai deține fosta emblemă. Conform conducerii echipei campioane a României, înlocuirea a avut loc abia acum pentru că “modificarea siglei clubului nostru a survenit după ce Steaua a încheiat sezonul European 2014-2015, motiv pentru care această modificare a fost operată de forul European doar la începutul noului sezon”. Societatea lui Gigi Becali recunoaşte că a adus la cunoştinţa forului European noua siglă abia acum, când “are loc corespondenţa uzuală dinaintea fiecărui sezon comeptiţional”. S-ar înţelege astfel că societatea lui Becali nu a anunţat UEFA de decizia ÎCCJ din decembrie. De asemenea, nici FRF nu a făcut acest lucru.
