În ziarele de luni, aflăm ce tehnici folosesc procurorii anticorupţie în anchetele lor pentru a-i aduce în fața justiție pe cei care încalcă legea, dar citim și un interviu cu Bogdan AUrescu, ministrul Afacerilor Externe despre situația geopolitică actuală. De asemenea, aflăm de ce a câștigat ”Cvartetul național pentru dialog” din Tunisia premiul Nobel pentru pace și citim cum afectează România lipsa investițiilor în sectorul agroalimentar.
În Adevărul, citim ce tehnici foloseşte Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a-i prinde pe cei care încalcă legea. Astfel, procurorul Horațiu Baias a subliniat că suspecții sunt creativi. Înregistrarea cu camere de monitorizare miniaturale, interceptările telefonice sau filajele sunt doar câteva dintre tehnicile speciale folosite de procurorii DNA în investigațiile lor. A fost foarte ciudat în anumite dosare că, deşi cunoaşteau că sunt investigaţi de DNA, au continuat să facă fapte penale. Ori se credeau intangibili, ori că sunt mai deştepti. Nu sunt mai deştepti decât procurorii DNA si nimeni nu e intangibil“, declara, în primăvara acestui an, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Hotnews prezintă un interviu cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, despre Rusia, conflictul din Siria și lupta anticorupție din România. ”Statele Unite acuză Rusia că a dezvoltat un anumit tip de rachetă care este interzis de către tratatul INF. Federația Rusă susține că acest tip de rachetă nu există, deși SUA indică anumite elemente de probă cu privire la existența acestui noi tip de rachetă. Și reacția SUA față de ceea ce susține Rusia este cea conţinută în declaraţia lui Frank Rose”, a declarat Aurescu cu privire la afirmaţiile adjunctului secretarului de stat al SUA care a precizată că Statele Unite iau în considerare un răspuns militar dacă Rusia încalcă tratatul INF.
Gândul scrie de ce a luat ”Cvartetul național pentru dialog” din Tunisia premiul Nobel pentru Pace. Această decizie a Comitetului Nobel pentru Pace din Norvegia a surprins lumea internațională, în condițiile în care s-au făcut remarcați la nivel mondial figuri emblematice precum Angela Merkel, cancelarul Germaniei, și Papa Francisc. Totuşi, acest „cvartet” a reuşit un lucru extraordinar în Tunisia, ţara în care s-a declanşat în 2011 „Primăvara Arabă” şi care a dus la căderea dictaturii lui Ben Ali: să evite un colaps politic şi statal de tipul Egiptului, să convingă partidul islamist aflat la putere să cedeze puterea şi să colaboreze cu opoziţia şi să clădească instituţii şi relaţii politice pe principiul unităţii naţionale. Atunci, ca şi acum, cu ocazia premiului Nobel, „Cvartetul” a avut parte şi de critici. Există voci în Tunisia care acuză că de fapt grupul nu a reuşit să rezolve criza, iar sindicatul Uniunea Tunisiană a Industriei, Comerţului şi Artizanatului este acuzat că a avut legături strânse cu regimul Ben Ali, rămânând şi acum un simpatizant al acestuia.
Ziarul Financiar arată că lipsa de investiții în sectorul agroalimentar au făcut din România ”prizonera” importurilor. Românii au consumat anul trecut produse alimentare făcute în afara graniţelor în valoare de peste 3,1 mld. euro, însă de pe piaţa locală nu a plecat în străinătate nici jumătate din ceea ce am importat, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la INS. Datele INS arată că în 2014 România a exportat produse agricole de 3,3 mld. euro, iar importurile pe acest segment sunt de numai 1,6 mld. euro, de unde rezultă un excedent de 1,7 mld. euro. Exact aceeaşi este însă valoarea deficitului pe alimente. ”Polonia a avut o viziune pe termen lung şi s-a orientat pe produse cu valoare adăugată. Şi noi am pornit într-un final pe direcţia bună, pe agricultură, dar exportăm cereale şi animale, deci nu produse cu valoare adăugată“, este de părere Valeriu Steriu, deputat şi vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor.
Capital scrie de ce nu își găsesc tinerii de muncă. Dintre toate categoriile de vârstă, în mod constant în ultimul deceniu, cea mai mare rată a șomajului se observă în rândul tinerilor. Fapt confirmat și în cel de-al doilea trimestru al acestui an: la o rată a șomajului la nivel național de 6,7%, nivelul șomajului în rândul tinerilor de 15-24 de ani este, conform Institutului Național de Statistică (INS), de 20,4%. Cifrele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) indică un număr de 81.362 șomeri cu vârsta mai mică de 25 de ani, la finele lunii august. Mulți dintre ei refuză să lucreze în domeniile care nu le plac, în ciuda garanției că își vor găsi mai ușor un job. Aceasta este una dintre concluziile proiectului „Califică-te pentru o șansă reală pe piața muncii“.Când sunt puși să aleagă anumite cursuri de calificare, tinerii preferă specializări care le-ar permite să lucreze la birou, precum operator pe calculator, în detrimentul meseriilor precum sudor sau brutar-patiser, care sunt la mare căutare de către angajatori.
Wall Street arată ce site-uri din România sunt mobile-friendly. Astfel, 63% dintre site-urile românești aflate în top 500 sunt mobile friendly, sub Polonia (73%) sau Marea Britanie (81%), dar peste Grecia (62%) sau Cehia (53%). De asemenea, România are o rată de penetrare a smartphone-urilor de 46%. România este fruntașă. de asemenea în ceea ce privește timpul petrecut zilnic pe smartphone – 1 oră și 20 de minute; aproape de români sunt ucrainienii, cu 1 oră și 15 minute, urmați de polonezi, 55 de minute, la egalitate cu cehi. Comportamentul consumatorilor se schimbă esențial, de la căutare pe desktop, căutări mobile; de la informări „de acasă”, la fața locului. O pondere mare de consumatori (32%) renunță să cumpere de pe mobile dacă site-ul nu este responsive și cumpără de la concurență. Deși computerul este folosit în continuare cel mai mult pentru a găsi informații locale (79%), smartphone-urile și tabletele prind viteză, cumulând, împreună, o pondere de 45% din căutări.
