În ziarele de marți, citim cum ajungi fără să ştii acţionar la SIF şi dator la Fisc pentru “venituri din dividende”, care era relația lui Ceaușescu cu Securitatea, cum au ajuns micii evazioniști să folosească din plin casele de marcat, după controalele din ultima perioadă. Citim și despre reabilitarea termică a clădirilor de locuințe, dar și despre topul mașinilor preferate de hoții români.
Din ziarul Adevărul, aflăm că acţionarii care au primit titluri de proprietate în cadrul Programului de Privatizare în Masă (marea „cuponiadă“ din anii ’90) mai deţin încă acţiuni reziduale la Societăţile de Investiţii Financiare chiar dacă şi-au vândut cupoanele. Aceste deţineri, de 1-2 lei, sunt tratate fiscal ca „venituri din investiţii“ şi taxate cu sute de lei pe an. În această situație se află milioane de oameni, care deşi nu ştiu că sunt acţionari (ori au convingerea că nu mai sunt acţionari), au în conturi venituri din dividende de câţiva lei care îi transformă automat în plătitori de contribuţii sociale de sănătate, datoria la Fisc ridicându-se la 450-550 de lei pe an. Este vorba despre beneficiarii Programului de Privatizare în Masă, care în anii ’90 au fost cadorisiţi de Guvernul Văcăroiu cu taloane valorice care nu puteau fi transformate în bani decât dacă achiziţionau acţiuni de pe Bursă.
Evenimentul Zilei ne prezintă un interviu cu istoricul Alex Mihai Stoenescu, care dezvăluie amănunte inedite din relația lui Ceaușescu cu Securitatea.
Istoricul spune că Ceaușescu și-a subordinat direct aparatul de Securitate deoarece era un factor de putere în stat. ”În statul comunist, ca să zicem așa, ca să fim la subiectul nostru. El este un factor de putere peste tot, dar în statul comunist era un factor de putere important”, explică Stoenescu. Astfel, Ceaușescu putea să controleze celelalte intituții de forță. Istoricul Stoenescu vorbește privește relația lui Ceaușescu cu Securitatea din două unghiuri. ”Deci, privind cu obiectivitate relația cu Securitatea, ea poate fi împărțită în două părți: Unu: imaginea, psihologia personală a lui Nicolae Ceaușescu, construcția psihologică personală a lui Nicolae Ceaușescu față de orice activitate de informații, deci nu numai de securitatea lui, de orice tip de activitate de informații din lume, de servicii secrete, de servicii de informații și de spioni. Avea o oroare, avea o repulsie personală față de ideea de spion, de agent. Pentru că în structura sa psihologică, el considera că, în principiu, aceștia sunt oameni cu două fețe. Adică oameni care se prefac, oameni care ascund ceva. Și, doi, această imagine a lui era construită înainte de război, în tinerețea lui. Și din contactul cu Siguranța, și din munca ilegală pe care el nu a putut să o desfășoare”, precizează Stoenescu.
Din Capital aflăm că, de teama celor de la Antifraudă, micii evazionişti folosesc din plin casele de marcat. Mai mult, ca să-şi recupereze paguba, au început să scumpească produsele şi serviciile. Să presupunem că avem un service auto, o frizerie, o sală de fitness, o croitorie sau un hotel. Adică locuri unde principalele cheltuieli sunt cele cu forţa de muncă şi cu utilităţile, la care se adaugă chiria şi/sau amortizarea investiţiei iniţiale. O bună parte a patronilor aflaţi în această situaţie încearcă să emită doar atâtea bonuri fiscale câte sunt necesare pentru ca, după scăderea TVA şi a cheltuielilor, balanţa să fie foarte aproape de zero. Încasările suplimentare, care nu sunt trecute prin casa de marcat, le intră astfel direct în buzunar, fără să mai fie nevoie să se achite TVA, impozit pe profit ori impozit pe dividende. La magazine, baruri sau restaurante lucrurile sunt ceva mai complicate, însă ideea este cam aceeaşi – diferenţa de preţ la produsele care pot fi vândute fără bon fiscal (fie că nu au fost trecute în evidenţe, fie că nu au acte de provenienţă) ajunge direct în buzunarele proprietarilor, fără ca statul să-şi ia partea.
Wall Street ne explică că procesul de reabilitare termică a clădirilor de locuințe, demarat încă din urmă cu câțiva ani și care presupune scăderea consumului individual de energie al fondului locativ din țara noastră cu 20% până în 2020, este blocat în momentul de față, iar speranțele pentru a ne alinia la standardele impuse de UE și a respectă termenii înțelegerii sunt minime, susțin vocile din piață locală a construcțiilor. Mai mult decât atât, întregul proces de reabilitare termică, ce ar presupune anveloparea a peste 8 milioane de locuințe la nivelul întregii țări, ar putea avea un aport fantastic asupra angajărilor din sectorul construcțiilor, fiind locul în care peste 300.000 de români ar putea să muncească. “Vorbim despre circa 250.000 de apartamente reabilitate până în acest moment la nivel național, inclusiv cu fonduri proprii. Sunt 250.000 de apartamente în decurs de 6 ani, dintr-un total de 8,5 milioane de apartamente câte sunt de izolat. Suntem la un nivel foarte scăzut în termoreabilitare”, este de părere Claudiu Georgescu, președintele Asociației Producătorilor de Materiale de Construcții din România (APMCR). În opinia acestuia, România ar avea extrem de mult de câștigat dacă procesul de reabilitare și mai ales finanțarea pentru acest program ar fi reluate, lucru care ar putea genera până în 2020 la angajarea unui număr uriaș de oameni pentru lucrări de profil. “Procesul de reabilitare termică poate creă 300.000 de locuri de muncă pe termen mediu, care ar contribui din plin la dezvoltarea industriei de profil. Vorbim atât de angajați în zonă de producție, distribuție și execuție – practic în tot lanțul de activitate”, a mai arătat Claudiu Georgescu.
Gândul.info ne prezintă topul celor mai furate mașini din România. Astfel, cele mai căutate maşini de către hoţi sunt Daciile, indiferent de model şi de vârstă, arată statisticile Poliţiei Române. Anul trecut, au fost furate aproape 1.600 de autoturisme. După marca românească, hoţii de maşini preferă mărcile germane, apoi pe cele franceze. Statisticile Poliţiei Române, obţinute de Gândul, arată că în 2014 au fost furate 1.598 de maşini în România. La sfârşitul anului trecut, parcul auto al României număra peste 4,9 milioane de autoturisme, cele mai multe având o vechime de 6-10 ani – peste 1,58 milioane, conform Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Hoţii de maşini din România preferă Daciile, după cum reiese din statisticile Poliţiei Române, în 2014 acestea fiind cele mai furate maşini, în număr de 456. În România, la finalul anului 2014, Dacia era cea mai răspândită maşină, fiind înmatriculate 1.365.872 de bucăţi. În anul precedent, în 2013, au fost furate doar în jur de 375 de Dacii. Topul celor mai furate mărci de maşini din România a fost completat în 2014 de Volkswagen şi Mercedes, cu câte 156 de bucăţi, respectiv 98 de bucăţi. Este interesant de remarcat că, deşi Mercedes nu intră în top 10 cele mai răspândite mărci de maşini înmatriculate în România (doar 118.196 bucăţi înmatriculate la finalul anului trecut), marca se numără printre preferatele hoţilor de maşini. În preferinţele hoţilor de maşini urmează Opel (97 maşini furate), BMW (94 de maşini furate),Renault (79 de maşini furate) şi Audi (73 de maşini furate).
Din Prosport află că echipa de fotbal Viitorul s-a impus pe terenul Petrolului, scor 2-1, după golurile marcate de Mitrea şi Cristi Manea, respectiv Vasilache, în ultimul meci al etapei a 26-a din Liga 1. Elevii antrenaţi de Gică Hagi au început meciul mai bine şi au deschis scorul încă din minutul 11, când Mitrea a reluat excelent cu capul o centrare a lui Bănel Nicoliţă din corner. A urmat apoi o perioadă în care oaspeţii s-au retras, au cedat deliberat posesia, dar ploieştenii au fost periculoşi doar prin şuturile lui Tamuz şi incursiunea lui Alcenat, care a lovit bara pe finalul primei reprize. Hagi a rămas şi în a doua parte fidel tacticii din primele 45 de minute. Echipa sa a stat bine în defensivă şi a lovit pe contraatac, prin Manea, care a marcat pentru 2-0 după o fază excelent construită de salvadorianul Bonilla, care a intrat pe teren în minutul 21 în locul accidentatului Henrique. Petrolul a continuat să preseze, iar rezultatul a venit abia în minutul 89, când Vasilache l-a păcălit pe Albuţ cu un şut la colţul scurt şi a mai oferit cinci minute de speranţe fanilor din tribune. Oaspeţii au gestionat bine finalul de meci, iar Petrolul nu a mai avut nicio ocazie importantă.
