În ziarele de marți, citim explicațiile jurnaliștilor privind motivele pentru care oamenii apără agresorii sexuali în detrimentul victimei, dar și mărturia unei jurnaliste despre ce i s-a întâmplat la prima viiztă de stat efectuată de Ion Iliescu în Franța, situația în care se află stațiunea Voineasa, dar și o comparație între România și celelalte țări UE privind deficitul bugetar.
Adevărul arată de ce oamenii tind să ia partea unui violator în detrimentul victimelor, în contextul fetei violate de șapte tineri din Vaslui care a dat naștere unei reacții foarte puternice din partea societății civile. specialiştii susţin că localnicii se identifică cu cei şapte tineri acuzaţi de viol, şi apărându-i, practic îşi apără comunitatea. „Mentalitatea lor este că şi fata a fost de vină. De aceea, sătenii consideră că s-a dat prea mare importanţă violului. Ba mai mult, pentru că satul lor a fost în centrul atenţiei, interpretează asta ca pe un atac la adresa comunităţii lor. Apărându-i pe violatori, practic, sătenii cred că îşi apără comunitatea. Inclusiv prin agresarea jurnaliştilor. Vorbim, în primul rând, de norma socială care este tolerantă faţă de agresiunea sexuală. În Occident, numai dacă te uiţi mai urât la o femeie sau te apropii prea tare de ea poţi fi acuzat de agresiune sexuală. Or, aici, norma socială permite superioritatea bărbatului faţă de femeie. Adică, dacă bărbatul este superior femeii, are şi drepturi asupra ei”, a explicat psihologul Mihai Copăceanu.
Evenimentul Zilei prezintă mărturia unei jurnaliste de la prima vizită ”de stat” a lui Ion Iliescu, pe vremea când era președintele României. Astfel, Marcela Feraru, povestește cum nu i s-a dat voie să intre în Palatul Marigny unde Ion Iliescu și Francois Mitterand urmau să țină o conferință de presă în condițiile în care era acreditată. Jurnalista amintește reacțiile siderate ale celorlalți jurnaliști și oficiali de la Palat când, în timp ce era scoasă afară, li s-a spus că ziarul la care lucrează, Evenimentul Zilei, nu are dreptul de a intra.
În Hotnews citim o comparație între România și restul statelor UE în privința deficitului bugetar. Aplicarea noului Cod Fiscal, majorararea salariilor bugetarilor cu 70%, introducerea pensiilor pentru militari, personalul diplomatic și funcționarilor parlamentari. Toate acestea înseamnă încărcarea bugetului atât de mult încât deficitul să urce cu mult peste 3% din PIB anul viitor. ”Punerea în aplicare a noului Cod Fiscal ar putea conduce la declanșarea procedurii de deficit excesiv, iar situația macroeconomică, bună în prezent, ar putea fi expusă unor riscuri și vulnerabilități”, a avertizat pe 17 iulie Cosmin Marinescu, într-o declarație susținută la Palatul Cotroceni. O săptămâna mai târziu, pe 24 iulie, a ieșit guvernatorul BNR cu un avertisment, spunând că “ar fi dramatic” că România să treacă în 2016 printr-o situație similară cu crizele provocate de modificările radicale din 2005 (când cotă unică a fost stabilită la 16% în loc de optimul de 19%) și 2008 (creșterile majore de pensii și salarii).
Gândul arată cât costă un grad de general în MApN. 600.000 de euro în 12 ani – atât ar trebui să plătească un cetăţean dacă vrea să obţină gradul de general în rezervă sau în serviciul militar activ, dacă va dori, în condiţiile legii, potrivit unui proiect de lege. Un proiect de lege prevede crearea unui fond de donaţii, bani cu care să fie achiziţionată aparatură de tehnică de luptă şi muniţie pentru armata română. Sub motivația că Armata nu are fonduri suficiente, deputatul PC Mircea Irimie vrea să încurajeze donaţiile. Iar cei care vor dona vor fi, bineînţeles, şi recompensaţi. Printre altele, donatorii vor putea primi, în funcţie de sumă dată, o scutire de taxe şi impozite, plus un grad militar.
Capital scrie câți bani europeni au fost accesați de fermierii români. Prin Proiectul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007- 2013, s-au contractat în total 85.240 de proiecte, în valoare de 5,598 de miliarde de euro, iar până la 23 iulie 2015 s-au efectuat plăţi de circa 4,1 miliarde de euro, potrivit datelor transmise de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). În judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui au fost contractate 12.672 de proiecte în valoare de aproape 900 de milioane de euro. Plăţile efectuate pentru aceste proiecte au ajuns la 689 de milioane de eruo. De asemenea, în judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea s-au aprobat 9.891 de proiecte în valoarea de 761 de milioane de euro. Până acum beneficiarii au intrat în posesia a 522 de milioane de euro.
Ziarul Financiar arată cât câștigă de fapt directorii companiilor care au PIB-ul cât al unei țări. Jeff Immelt, CEO-ul General Electric, a câștigat anul trecut, potrivit documentelor companiei la care au acces acţionarii, 9,6 milioane de dolari, o sumă modestă după standardele actuale pentru şeful celei de-a opta mari companii a Americii .La rândul său, Coca-Cola a declarat o sumă de 13,8 mil. dolari în ceea ce priveşte câştigul CEO-ului Muhtar Kent pe anul 2014. Potrivit calculelor SEC (comisia de supraveghere a pieței financiare americane), suma totală câştigată de Kent anul trecut se ridică la 25,2 mil. dolari.
Wall Street prezintă cum a ajuns stațiunea Voineasa în paragină. Stațiunea Voineasa, celebra până nu de mult pentru aerul bogat în aerosoli și esențe volatile de brad, pentru calitatea serviciilor de tratament și peisajul superb, a devenit un loc cel puțin sinistru, dacă nu chiar periculos, notează Wall Street. ”Ce să zic, au arestat câțiva dintre ei, patru dintre sindicate și-au împărțit terenurile, au luat chiar și mobilierul și l-au mutat cine știe unde! Nimeni nu se mai ocupă, arată că la Cernobîl!”, a povestit o femeie care lucrează la un magazin din Voineasa. Înainte de 1990, stațiunea Voineasa era una dintre perlele României. Aici veneau olimpicii internaționali pentru a se pregăti, pensionari pentru a se relaxă, oameni de toate vârstele care profitau de aer curăț și pădurile întinse de conifere. Era bătaie pe mii de locuri de cazare, un furnicar de oameni. După Revoluție, sindicatele și-au făcut firmă proprie care adminstreaza aceste bunuri.
Pro Sport scrie că Sârbii îşi pun toate speranţele în “dubla” cu Steaua. “Românii joacă mereu în grupele Ligii sau ale Europa League. Eliminarea lor ar însemna un punct de referinţă pentru viitorul lui Partizan”, a subliniat Nikola Ninkovic, nul dintre cei mai buni jucători ai lui Partizan din meciul cu Jagodina. Mijlocaşul ofensiv în vârstă de 20 de ani a mai spus că: ”Ne-am familiarizat cu ceea ce înseamnă Steaua. Fără îndoială, e o echipă foarte bună, una care participă în fiecare an în grupele Ligii Campionilor sau în cele ale Europa League. Eliminarea românilor poate reprezenta un punct de referinţă în viitorul nostru pentru că vom ajunge în playoff şi de acolo vom merge fie în Ligă, fie în Europa League. Aşa că e foarte important să fim la nivelul potrivit, mai ales în Bucureşti, acolo unde un rezultat de egalitate ar fi bun”.
