21.4 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialREVISTA PRESEI: Codul Fiscal prezumă că toți contribuabilii sunt vinovați de evaziune...

REVISTA PRESEI: Codul Fiscal prezumă că toți contribuabilii sunt vinovați de evaziune fiscală

Din ziarele de joi, aflăm cum a reuşit un patron amendat cu 8.000 de lei de ANAF să-i ”întoarcă” pe judecători împotriva inspectorilor de la Fisc, că vila cuplului Ceaușescu va fi deschisă publicului, proiectul Codului fiscal prezumă că toţi contribuabilii sunt vinovaţi de evaziune fiscală, precum și că majoritatea investițiilor ale statului în autostrăzi şi drumuri naţionale, din ultimii cinci ani, a ajuns în regiunea Transilvania şi Banat, dar și cum face un antreprenor român performanță în Gabon, Kenya și Africa de Sud.

Din ziarul Adevărul, aflăm cum o amendă ANAF de 8.000 de lei a fost anulată de instanţele din Cluj pe motiv că firma se află la prima abatere şi că măsura ar falimenta societatea comercială. Avocatul care a câştigat procesul explică pentru „Adevărul“ de ce instanţa a considerat că inspectorii au exagerat cu amenda. O firmă care vindea haine în piaţa Mărăşti, din Cluj-Napoca, a fost amendată cu 8.000 de lei şi trei luni de suspendare pentru că inspectorii ANAF au găsit 1.500 de lei neînregistraţi în casa de marcat. Controlul ANAF s-a desfăşurat pe 19 decembrie 2013 la punctul de lucru al firmei. Inspectorii  au depistat un surpulus în casa de 1.503 de lei. Banii reprezintă încasări de la clienţi pentru care nu s-a emis bon fiscal, a susţinut ANAF, în timp ce proprietarii firmei au arătat că banii găsiți în sertarul-casă reprezintă sumele pe care le datorează către CAS şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj, sume care urmau să fie plătite în ziua respectivă, motiv pentru care s-ar fi aflat acolo. Firma a contestat în instanţă atât amenda, cât şi suspendarea activităţii. Judecătoria Cluj a dat câştig de cauză reclamantului arătând: „Dată fiind modalitatea de comitere a faptei, faptul că societatea petentă se află la prima abatere de acest tip precum şi faptul că petentei i s-a aplicat sancţiunea principală a amenzii într-un cuantum ridicat respectiv 8.000 lei, iar o astfel de amendă va conduce cel mai probabil la intrarea în insolvenţă a societăţii, instanţa o va înlocui cu sancţiunea avertismentului“. Instanţa a avut în vedere şi faptul că firma are drept obiect de lucru, vânzarea cu amănuntul într-o piaţa din Municipiul Cluj Napoca: „Este o afacere mică ce susţine din punct de vedere financiar familia administratorul precum şi singurul angajat pe care societatea îl are“. Judecătoria a menţinut măsura confiscării sumei găsite – 1.500 de lei şi a suspendării activităţii timp de 3 luni. Hotărârea Judecătoriei a fost atacată la Tribunal, care a dat, de asemenea, câştig de cauză firmei. Sentinţa a fost pronunţată la mijlocul anului trecut. Radu Ciprian George, avocatul clujean care a reprezentat firma amendată, a susţinut că  argumentele luate în considerare de instanţele care au dat sentinţa  în dosar stau în picioare şi astăzi, în cazul sutelor de amenzi date de ANAF în ultima vreme. „De cele mai multe ori în astfel de situaţii, firmele sancţionate se află la prima abatere, iar organele de verificare se orientează de cele mai multe ori spre amenda maximă prevăzută de lege şi pe suspendarea activităţii. Instanţa a concluzionat că o astfel de amendă pentru o mică intreprindere ar putea perturba iremediabil activitatea, aceasta nu va mai putea plăti salariile şi nu va mai putea plăti marfa. Cred că această argumentaţie poate fi folosită  şi la speţele care au apărut după valul de controale al ANAF din ultima vreme, întrucât statul român a formulat aceste norme de incirminare pentru a descuraja actele de această natură  şi nu pentru a paraliza circuitul economic“,  a precizat avocatul. El a completat că  dezideratul avut în vedere de legiuitor nu a fost aplicarea sancţiunii cu orice preţ. „Sancţiunile au un dublu scop, de prevenire şi combatere, dar şi de educare şi reeducare a agenţilor economici. Din punctul meu de vedere, la prima abatere, trebuie aplicat un avertisment, iar amenda să vină la a doua abatere”, a mai explicat Radu Ciprian George.

În Evenimentul Zilei citim despre vila cuplului Ceaușescu din Bulevardul Primăverii, care va fi deschisă publicului. După ce, anul trecut, Regia Autonomă – Ad ministrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a încercat să vândă Palatul Primăverii al familiei Ceaușescu, anul acesta instituția vrea să taie bilete la intrarea în vilă. Altfel spus, vrea să transforme clădirea de la adresa Bulevardul Primăverii nr. 50 dintr-o vilă de protocol, într-un muzeu. De o săptămână, o echipă de zece muncitori aruncă rugina de pe gard cu șpaclul și trage o vopsea ieftină în loc. „Se va face muzeu aici, nu este vorba de o renovare, ci de o mică operațiune de curățenie”, ne spune mândru unul dintre muncitori. Vila cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu este celebră pentru luxul din interior. Robinetele de la baie, tăblițele de la paturi și fotolii au fost suflate „kitschios” cu aur. În mijlocul palatului este amenajat un centru spa cu o piscină, cu o adâncime de peste doi metri. Ceaușescu a comandat oglinzi scumpe din Italia, iar lămpile le-a ales din cristal. Cezar Lăzărescu este arhitectul care a modelat imobilul. Decizia de a schimba destinația vilei de protocol a fost luată după ce demnitarii români au refuzat să se cazeze în acest imobil pentru a nu-și alătura imaginea de liderul comunist executat în 1989. „Acest imobil nu este folosit destinaţiei legale, în cel mai bun caz existând trei-patru delegații pe an care îl utilizează pe perioade scurte de timp. Costurile de întreţinere ale clădirii sunt foarte mari, ceea ce duce la un nivel neatractiv al chiriilor plătite de cei care îl folosesc”, ni s-a explicat de la RA-APPS. Biroul de presă a mai precizat că nu s-a aprobat vreo sumă specială pentru renovarea clădirii, lucrările realizându- se din bugetul alocat pentru întreținerea caselor aflate în patrimoniul RA-APPS. Vila ar urma să fie deschisă pentru vizitare în luna mai.

Din Capital.ro aflăm că proiectul Codului fiscal prezumă că toţi contribuabilii sunt vinovaţi de evaziune fiscală. Frica şi neîncrederea vor scurtcircuita mediul de business dacă va fi aprobată modificarea din proiectul Codului fiscal care arată că, printr-o simplă achiziţie, o firmă sau o persoană poate fi considerată că a participat la evaziune fiscală. Cum se ajunge la o astfel de concluzie? Potrivit proiectului amintit, organele fiscale dau verdictul că respectivul „știa sau ar fi trebuit să știe că operațiunea invocată pentru a justifica dreptul de deducere a TVA era implicată în evaziunea fiscală săvârșită de furnizor/prestator sau de o altă persoană impozabilă care a intervenit în amonte sau în aval în lanțul de livrări /prestări“. Prin urmare, cumpărătorul pierde dreptul de deducere a TVA. Codul fiscal include deja prevederi clare privind pierderea dreptului de deducere pentru tranzacţiile cu firme inactive. Însă, spre deosebire de reglementările existente, modificarea propusă aduce o suprareglementare imposibil de respectat pentru că nu se referă doar la achiziţiile directe, ci la tot lanţul tranzacţional în care pot fi zeci sau sute de firme. De fapt, propunerea transpune în proiectul de lege cazuri din practica organelor de control care au generat abuzuri. De exemplu, în timpul controalelor, inspectorii verifică situaţia furnizorilor. Chiar dacă achiziţiile de la aceştia au fost făcute respectând toate cerinţele legale, faptul că unul dintre ei a devenit ulterior inactiv sau a dispărut pur şi simplu, duce la anularea dreptului de deducere. Mai mult, inspectorii tind să taie deducerile inclusiv atunci când nu furnizorul direct, ci oricare dintre furnizori, în amonte sau în aval, este evazionist. În acest mod, recuperează banii nu de la cel care a păgubit statul, ci de la contribuabilii corecţi. Abuzul este evident, atâta timp cât fraudatorii au putut face tranzacţii în baza unui cod de TVA acordat chiar de Fisc. În aceste condiții, pe lângă pierderea banilor, apar şi alte probleme atunci când o firmă este considerată parte a evaziunii, cum ar fi: blocarea conturilor şi/sau a activelor prin luarea de măsuri asiguratorii în cazul în care dreptul de deducere este anulat de un control al Antifraudei Fiscale sau chiar a activităţii până la finalizarea unei inspecţii fiscale – care are loc după controlul Antifraudei, dar care nu are termen precis pentru declanşare -, sau sesizarea organelor penale. „Este ignorată buna credinţă a contribuabililor care poate fi dovedită atât cu plata facturilor, cât si cu documente justificative în limitele impuse de Codul fiscal – facturile, codul de TVA al furnizorului, existența fizică a bunurilor etc. – şi, nu în ultimul rând, sunt afectate relaţiile de business, pentru că multe companii vor refuza să mai încheie, de exemplu, tranzacţii cu parteneri de afaceri noi, al căror istoric nu îl cunosc“, spune Eugenia Ion, tax consultant Contexpert. „Curtea Europeană de Justiţie, care are o jurisprudență constantă și în ceea ce privește frauda în materie de TVA, consideră că dreptul de deducere al unui contribuabil nu poate fi afectat dacă nu ştia sau nu ar fi avut cum să ştie că este implicat într-o fraudă de TVA. Este extrem de grav că autorii Codului lasă la latitudinea organelor fiscale dreptul de a aprecia dacă un contribuabil ştia sau ar fi trebuit să ştie. Este o evidentă depăşire a atribuţiilor acestora. Stabilirea unei astfel de situaţii de fapt este clar de competenţa instanţelor judecătoreşti sesizate de organele de cercetare penală“, arată Ruxandra Jianu, partener Biriş Goran. În prezent, proiectul Codului fiscal se află în dezbaterea parlamentară, urmând să fie votat până la sfârşitul actualei sesiuni care se încheie în iunie.

Din Ziarul Financiar aflăm că „grosul“ investiţiilor statului în autostrăzi şi drumuri naţionale din ultimii cinci ani a ajuns în regiunea Transilvania şi Banat, motiv pentru care şi exporturile din această zonă sunt de 15 ori mai mari comparativ cu Moldova. Investiţiile statului în infrastructura rutieră în Transil­vania şi Banat au permis aces­tei zone să atragă investitori şi să îşi dezvolte expor­turile, dar la polul opus Moldova a fost lăsată de izbelişte din pers­pectiva proiectelor de şosele. Ziarul Financiar prezintă o statistică legată de legătura dintre investiţiile în proiecte de drumuri şi valoarea expor­turilor, care ar trebui să se afle pe masa oricărui guvern. Transilvania şi Banatul, o zonă în care locuiesc 6,8 milioane de locuitori, adică o treime din populaţia Ro­mâniei, a atras în ultimii cinci ani investiţii în autostrăzi şi drumuri naţionale de circa 16 miliarde de lei, în timp ce în Moldova, cu o populaţie de 4,2 milioane de locuitori, s-au chel­tuit doar 1,8 miliarde de lei pe şosele în aceeaşi perioadă, arată o analiză a ZF şi Business Construct pe baza datelor de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Pe de altă parte, sudul României, format din Oltenia, Muntenia şi Do­brogea, cu 7,3 milioane de locuitori (fără Bucureşti), a atras 4,6 miliarde de lei în perioada 2010-2014 pentru autostrăzi şi drumuri naţionale. Alocarea disproporţionată a sumelor pentru infrastructura rutieră se află în strânsă corelaţie cu valoarea exporturilor. Astfel, anul trecut Transilvania şi Banatul au realizat exporturi de 98 de miliarde de lei, în timp ce în Moldova livrările exter­ne au fost de 15 ori mai mici. Sudul României, fără Bu­cu­reşti, a generat exporturi de 77 de miliarde de lei, însă în această zonă este inclus şi judeţul Argeş, unde este înre­gistrat şi cel mai mare exportator local, Dacia, care trimite la extern maşini de 17-18 miliarde de lei anual, potrivit datelor ZF. „Moldova ar trebui să beneficieze de investiţii mult superioare pentru a recupera decalajul în stocul de infrastructură. Totuşi, se creează un cerc vicios. Investitorii se duc acolo unde infrastructura este deja bună şi fac presiuni pentru ca aceasta să fie îmbunătăţită, astfel că regiunile rămase în urmă la acest capitol nu atrag in­vestitori şi nici nu pot pleda pentru suplimentarea sumelor, pentru că li se va aduce argu­mentul «Nu aveţi investitori, de ce să dezvoltăm infra­structura»“, spune analistul economic Au­relian Dochia.

Din Wall Street aflăm cum face un român performanță în Gabon, Kenya și Africa de Sud. A avut șansa să locuiască pentru un timp în Africa de Sud, în 2007, și s-a întors ulterior în vacanțe, an de an. În 2004-2005 a locuit în țări exotice precum Angola, Camerun, Gabon, Kenia și a descoperit adevărata Africa și potențialul acestor piețe. Este povestea de succes a lui Emilian Popa, 41 de ani, român care a condus operațiunile Groupon Africa de Sud și a făcut succes pe Continentul Negru. Emilian Popa este, fără îndoială, unul dintre cei mai de succes antreprenori români din Africa, fiind implicat în construirea unora dintre cele mai rapide companii de eCommerce din lume a€“ Lamoda.ru (Rusia), Wimdu.com (Germania și China), Zando.co.za (Africa de Sud), Jurnia.com (Nigeria), Jabong.com (India) și, evident, Groupon.co.za (Groupon din Africa de Sud). În prezent, pe lângă multiplele lui investiții în general în eCommerce, este și director al fondului de investiții Digital Growth Africa Middle East (DiGAME). Anterior, a activat și în Africa Internet Accelerator, incubator de investiții cu fonduri Naspers, entitate care deține în România eMag.ro. „Vroiam să îmbin plăcutul (să trăiesc într-un loc minunat, cum e Cape Town), cu utilul (să dezvolt business-uri în Africa de Sud și în restul Africii)”, povestește Emilian. În spatele acestei decizii se află și sentimentul economic conform căruia Africa este „urmatoarea frontieră de business”, oportunitățile în regiune fiind enorme. „Nigeria, de exemplu, are 160 de milioane de locuitori și va avea 300 de milioane în următorii 20 de ani. Orice s-ar întâmpla, oamenii aceștia au nevoie de servicii și produse de bază, și comerțul online poate fi soluția”, subliniază Popa. În același timp, în Africa și în particular în țările enumerate de el, există o pătură de oameni cu bani, care călătoresc la Londra sau la Dubai pentru a cumpera produse de lux. „Sunt 500 de milioane de oameni în Africa fără eletricitate, și care plătesc 20 de dolari pe luna pentru păcură că se aibă lumina și 50 ce cenți pe zi pentru că să-și încarce telefoanele mobile la kilometri de casă lor. Energia solară este de asemenea o mare oportunitate”, spune antreprenorul român. 

În Hotnews citim despre legea care facilitează investițiile pentru firmele mici. Astfel, persoanele care vor investi între 3.000 și 200.000 de euro în microîntreprinderi și inreprinderi mici vor beneficia de anumite facilități fiscale, potrivit noii legi pentru stimularea investitorilor individuali “business angels”, adoptate miercuri de Parlament. Legea a fost aprobată de Cameră Deputaților, că for decizional, cu 265  de voturi pentru, unul împotrivă și 4 abțineri, după 7 luni de la promovarea proiectului de către Guvern. Pentru a intră în vigoare, legea trebuie promulgată de președintele Klaus Iohannis și publicată în Monitorul Oficial. Pe scurt, un investitor privat oferă unei firme tinere un împrumut de minimum 3.000 de euro, pe 3 ani și primește, în schimb, părți sociale în afacere. Inițial, proiectul Guvernului prevedea un prag minim d einvestitie de 5.000 de euro, însă parlamntarii l-au scăzut la 3.000 de euro, dar au introdus, în schimb, un plafon maximal de 200.000 de euro.  

Din Prosport aflăm că echipa lui Ciobotariu, ASA Tg-Mureș, a învins cu 1-0 Steaua şi a trecut pe primul loc, la două puncte peste campioana en-titre. Zicu a marcat unicul gol al meciului, iar lui Gâlcă i s-a cerut, din nou, demisia. Echipa lui Gigi Becali şi-a descoperit în acest campionat, fără să vrea, o nouă rivală, pe ASA Târgu Mureş, o echipă brenduită, culmea, în roşu şi albastru după fostul club al Armatei. Partida a început bine pentru ASA. În minutul 7, un balon săltat de N’Doye peste toată apărarea stelistă l-a găsit liber în careu pe Bumba. Mirat că n-a fost semnalizat în ofsaid, micuţul atacant a încercat să finalizeze rapid şi acrobatic, dar mingea a trecut peste poarta lui Arlauskis. Jucătorii lui Gâlcă s-au apropiat greu de poarta lui Stăncioiu. Tănase a preferat un şut de la distanţă (min. 9), dar şi acela a fost deviat. Mai bună ocazie a fost cea a lui Chipciu, din minutul 23, când numărul 7 de la FCSB a şutat de la 23 de metri, după ce l-a întors excelent pe Mureşan, dar Stăncioiu a respins spectaculos. S-a jucat frumos, cu mult angajament din partea ambelor echipe, dar cu puţine realizări pentru Steaua şi cu un plus de estetică pentru oaspeţi. Până la urmă şi eficienţă, pentru că Zicu a reuşit să înscrie (min. 37) în urma unui corner bine executat de Voiculeţ, la care atacantul lui ASA s-a trezit nemarcat în faţa porţii, de unde a îndeplinit o simplă formalitate. Jucătorii lui Gâlcă au alergat să egaleze până la pauză, dar reluarea slabă a lui Ţucudean, din 6 metri, n-a fost îndeajuns să-l învingă pe Stăncioiu.

Cele mai citite

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou, eliberat de...

Grav accident auto pe DN2 – E85, în Vrancea! Opt persoane, rănite în urma coliziunii dintre un autoturism și un microbuz

Opt persoane au fost rănite, vineri, la intersecţia DJ 205 R Coteşti cu DN2 - E85, în urma coliziunii dintre un microbuz de transport...

Înscriere la facultate, înainte de absolvirea Bacalaureatului. Pentru cei care vor o carieră în dezvoltarea de jocuri video

BISM (Bucharest International School of Management) și Amber Studio, în colaborare cu prestigioasa Abertay University din Marea Britanie, pregătesc începând cu luna septembrie lansarea...
Ultima oră
Pe aceeași temă