În ziarele de miercuri, citim un sondaj INSCOP despre intenția de vot pentru partide, cazul de corupție al agenților de poliție de la Biroul Rutier Brăila, restricţionarea utilizării banilor de hârtie, care facilitează mutarea poverii datoriilor de la stat şi bănci pe spatele consumatorilor şi mediului de afaceri, profitul generat de afacerea ArcelorMittal Galaţi, dar și despre cele 4.300 de hectare de pădure dispărute din Harghita și împrejurimi.
Ziarul Adevărul ne informează că, din barometrul care măsoară intenţia de vot pentru partide, INSCOP Research a extras opţiunile respondenţilor care utilizează Internetul şi au conturi pe reţelele de socializare. Rezultatele se anunţă îngrijorătoare pentru PSD. Astfel, măsurătoarea sociologică realizată la sfârşitul lunii aprilie nu indică schimbări majore în ceea ce priveşte intenţia de vot pentru partide, în cazul în care duminica viitoare s-ar organiza alegeri anticipate. Noul PNL, format prin fuziunea dintre PNL şi PDL, conduce cu 44,7% (44,2% în februarie şi 41,7% în decembrie 2014) din totalul celor care au indicat o opţiune clară de vot. Pe locul doi, se clasează Alianţa PSD-UNPR-PC cu 39,1% dintre opţiuni (37,4% în februarie şi 38,8% în decembrie 2014). Cele două formaţiuni/alianţe cumulează 83,8% din totalul voturilor. Chiar dacă organizaţiile politice clasate pe primele două locuri sunt formate din mai multe partide, perspectiva ireversibilă a unei fuziuni în cazul noului PNL şi o alianţă permanentizată între PSD şi UNPR ar transformă România de facto într-o ţară cu sistem bipartid, cel puţin din punctul de vedere al intenţiilor de vot declarate cu un an şi jumătate înainte de alegerile din 2016. Singura formaţiune care mai reuşeşte să depăşească pragul parlamentar de 5% este UDMR cu 5,2%. Cea mai interesantă informaţie furnizată de măsurarea intenţiei de vot pentru partide în perspectiva alegerilor parlamentare este creşterea ponderii nehotărâţilor cu aproape 10 procente de la 15,5% în februarie la 25% la sfârşitul lunii aprilie. Internetul schimbă opţiunile Accesul la internet pare a modifica opţiunile politice ale românilor. Astfel, intenţiile de vot ale respondenţilor care declară că au acces la internet (65% din totalul eşantionului) în privinţa pricipalelor două partide sunt oarecum diferite faţă de cele ale votanţilor în ansamblu. 48.8% dintre cei care declară că au acces la internet şi indică o opţiune clară ar vota cu noul PNL format din PNL şi PDL, în timp ce 34,4% dintre cei care au internet ar vota cu Alianţa PSD-UNPR-PC. Clasamentul se inversează în cazul populaţiei care declară că nu are acces la internet (35% din totalul eşantionului). Astfel, 46,7% dintre cei care nu au acces la internet şi indică o opţiune clară ar vota Alianţa PSD-UNPR-PC, în timp ce 37,8% ar vota noul PNL.
În Evenimentul Zilei citim despre cazul de corupție al agenților de poliție de la Biroul Rutier Brăila. Un caz de corupție fără precedent în România: 18 agenți de poliție, din cei 21 angajați la Biroul Rutier Brăila, sunt cercetați de procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) din Parchetul General. Practic, aproape toți angajații Biroului Rutier au fost puși sub acuzare, iar din cei patru necercetați, doi sunt ofițeri de poliție, iar doi agenți de poliție au fost în concediu de odihnă în perioada în care au fost monitorizați. Totul începe în octombrie 2014, atunci când procurorii se autosesizează pentru fapte de corupție la Brăila, iar dosarul ajunge la procuroarea Denisa Cristodor, cea care coordonează ancheta. Astfel, cinci ofițeri de la Direcția Generală Anticorupție (DGA) au primit identități noi și au fost folosiți ca investigatori sub acoperire: șoferi sau agenți. Cea mai grea misiune a revenit unei polițiste de la DGA, care a primit numele de cod „Andreea Lungu” și a fost detașată la Biroul Rutier. Acesta a observat cum pretindeau bani „colegii” de Rutieră: „să faci cinste”, „să dai noroc”, cum era dată mita: în asigurare, în palmă –cu ocazia strângerii de mână, în portbagajul mașinii de poliție, sau cum erau denumite codificat sutele de lei: „bețe”, „bastoane” sau „bilete”. În timpul anchetei, „Andreea Lungu” a observat că agenții primeau mită pentru a închide ochii la contravenții rutiere, făceau intervenții pentru rudele șefilor sau mușamalizau accidente cu victime. Potrivit interceptărilor, unul dintre agenți, Ion Emanuel, consuma băuturi alcoolice și în timpul serviciului, conducând sub influența alcoolului pe drumurile publice, atât mașina personală, cât și cea de serviciu.
Din Capital.ro aflăm că restricţionarea utilizării banilor de hârtie facilitează mutarea poverii datoriilor de la stat şi bănci pe spatele consumatorilor şi mediului de afaceri. ”Argaţi pe moşia statului şi în lanţuri legaţi de sistemul bancar”. Acesta este viitorul pe care se pare că ni-l pregătesc cei mari atunci când încearcă să ne ia din mână puterea pe care ne-o dau banii de hârtie. Limitările plăţilor în cash – înăsprite începând cu aceste zile şi în România – avantajează doar băncile şi clientela statului, fiind o ameninţare importantă la libertatea economică, în condiţiile în care cei loviţi sunt consumatorii şi micile afaceri. Sunt avertismente lansate în întreaga lume şi care ne pun în gardă că aceste măsuri nu sunt atât preconizate pentru reducerea fraudei şi evaziunii fiscale, cât pentru întărirea represiunii financiare împotriva celor care îşi realizează câştigurile în sistem de piaţă concurenţială. Din data de 9 mai a.c., a intrat în vigoare legea 70/2015 care extinde limitările de utilizare a banilor gheaţă şi către alte categorii de participanţi la economie decât firmele. Persoanele fizice nu vor mai putea face plăţi cash de mai mult de 10.000 de lei pe zi. Măsura guvernamentală este considerată greşită de către Cristian Păun, conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice din Bucureşti. „Afacerile mici şi populaţia vor plăti costurile“, a declarat el pentru revista Capital. Dacă am crede că este o năzbâtie la nivel naţional ce poate fi reparată printr-o lege de sens contrar, avem o veste proastă: tendinţa este similară în toată lumea. Consultantul financiar Martin Armstrong, unul dintre cei mai buni analişti în ceea ce priveşte interpretarea ciclurilor de sentiment în economie, ne avertizează că avem în faţă „o nouă eră de totalitarism economic“ care ar putea fi marcată inclusiv de confiscări făţişe. Statele par a avansa pe linia măsurilor de control a capitalului, iar în ceea ce priveşte limitările utilizării cash-ului au aliaţi importanţi în industria bancară, dar şi nume importante din sectorul tehnologic. Lansând în octombrie 2014 sistemul Apple Pay, cea mai importantă corporaţie din IT avansează perspectiva dispariţiei banilor de hârtie, la fel ca şi fondatorul Microsoft, Bill Gates. Luna trecută, olandezul Willem Buiter de la Citigroup, fost membru al board-ului Băncii Angliei, profeţea „moartea banilor cash“, element salutat ca fiind dezirabil de către gigantul bancar american JP Morgan Chase & Co.
În Ziarul Financiar citim despre ArcelorMittal Galaţi, care a raportat pentru anul trecut afaceri de 3,59 mld. lei (808,5 mil. euro) la Galaţi, în scădere cu 3,2% faţă de 2013 şi pierderi de 480 de milioane de lei (110 mil. euro). Afacerile combinatului au fost lovite puternic din trei părţi, respectiv reducerea cererii de oţel, scăderea preţului oţelului şi concurenţa Turciei şi Ucrainei. În urmă cu zece ani combinatul avea afaceri de peste 6,3 mld. lei. Fostul SIDEX, una dintre mândriile erei industriale comuniste, controlat în prezent de miliardarul indian Lakshmi Mittal, unul dintre cei mai bogaţi britanici, a înregistrat în perioada 2009-2014 pierderi cumulate de 3,9 miliarde de lei (aproape 1 mld. euro), potrivit calculelor ZF. „De la şase furnale câte aveau acum 25 de ani, mai au doar unu. Pentru mine este dezolant să merg pe platformă. Acum sunt numai grădini acolo“, sintetizează profesorul Victoraş Geantă, de la Universitatea Politehnică Bucureşti, situaţia actuală de la Mittal, combinat pe platforma căruia mai lucrează 6.700 de oameni faţă de 27.000 la privatizare şi aproape 16.000 în 2006. Reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi nu au comentat pe marginea rezultatelor financiare de anul trecut. Cel mai sever rezultat negativ a fost raportat în 2013, respectiv o pierdere de 741,6 milioane de lei, în timp ce anul 2012 a însemnat un reviriment al afacerilor colosului gălăţean (5,41 miliarde de lei) la un nivel apropiat de cel din anii buni ai combinatului, respectiv 2005-2007. Pierderile masive, precum şi costurile asociate energiei regenerabile au fost în mai multe rânduri puse pe masă de reprezentanţii combinatului siderurgic, inclusiv miliardarul Mittal, evocând în 2013, într-o vizită la Bucureşti, unde a avut discuţii cu premierul Victor Ponta, posibilitatea retragerii din Europa din cauza preţurilor mari la energie. Businessul Mittal, cel mai mare angajator din Galaţi şi cea mai mare companie din judeţ după cifra de afaceri, încearcă să îşi găsească un viitor în noile condiţii, unde, la nivel global cererea nu şi-a revenit, iar China face jocurile.
Din Wall Street aflăm că un client care pretinde că este reprezentat de avocatul Gheorghe Piperea, într-un proces colectiv cu Volksbank, îl acuză pe avocat pentru faptul că cere un onorariu de succes de 10% chiar și în situația în care va acceptă ofertă de conversie a creditelor în franci elvețieni făcută de Bancă Transilvania după preluarea Volksbank. Avocatul Piperea, pe de altă parte, nu confirmă existența unui astfel de client, susținând că “acest domn nu se încadrează în profilul clienților” săi și este un “infiltrat din partea băncilor”. Piperea precizează că nu obligă niciun client să îi plătească onorariul de succes și că oricine poate renunță oricând la reprezentarea să. “Eu nu sunt bancă să execut silit un client. Oricând poate să plece. Dar este ciudat că acest client nu vrea să îmi dea mie 300 de euro onorariu de succes, dar vrea să plătească mii de euro pe avocați ca să mă dea în judecată”, afirmă Piperea. Pe de altă parte, clientul nemulțumit reclamă faptul că acum este în aceeași situație cu cei din grupurile care au dat în judecată Volksbank pentru comisionul de risc/administrare. “Piperea cere comisionul de succes de 10%. Cel puțin noi, cei 60 de clienți Volksbank din unul din grupurile reprezentate de biroul de avocatură, suntem împotrivă abordării pe care o are Piperea”, a declarat clientul, într-un mesaj transmis redacției wall-street.ro, sugerând o poziție comună a mai multor clienți ai casei de avocatură condusă de Piperea.
În Gândul.info citim despre directorul general CNADNR, Narcis Neaga, a recunoscut că i-a fost ruşine că este şeful companiei de Drumuri şi Autostrăzi atunci când a mers cu maşina pe un DN intrat în reabilitare anul trecut. Este vorba de drumul naţional 76, declarat anul trecut „drum decedat” de mai bine de 100 de oameni care au participat la un miting de protest faţă de starea deplorabilă a şoselei care le străbate satul. Gropile şi faptul că doar 0,7% din lucrare a fost realizată l-au făcut pe şeful CNADNR să ia decizia de a rezilia contractul. Directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, a mărturisit la o întâlnire cu drumarii că i-a fost ruşine că este şeful companiei atunci când a trecut cu maşina pe o porţiune din drumul naţional 76, care leagă Oradea de Beiuş. „Este de neimaginat ca în 2015 un drum naţional să arate cum arată acest DN76 pe această porţiune, că nu peste tot arată aşa. Că ceilalţi constructori chiar lucrează. Mai greu, mai puţin greu, unii mai repede, unii mai încet, dar lucrează, se vede ceva. Aici este… când am fost pe el… vă spun sincer mi-a fost ruşine că sunt directorul acestei companii, în această ţară, având în vedere cum arată starea drumului… de ce zic acestei companii pentru că această companie se ocupă de drumurile naţionale. Nimeni nu pomeneşte numele vostru, pomeneşte numele nostru şi în sensul acesta am zis îmi este ruşine pentru că noi practic încercăm să vă susţinem pe voi şi voi nu faceţi nimic. Absolut nimic”, a declarat Narcis Neaga, director CNADNR. Neaga a decis imediat rezilierea contractului cu constructorii de pe respectivul segment de drum, firmele Compania de Construcţii Căi Ferate şi Drumuri Timişoara şi Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti. Lucrările de reabilitare au demarat în octombrie anul trecut şi au progresat doar cu 0,7%. Pentru tronsonul Oradea-Pocola va fi organizată o nouă licitaţie, iar lucrările ar trebui să fie gata în toamnă, astfel încât fondurile europene pentru acest proiect să nu fie pierdute.
Hotnews ne explică unde au dispărut 4.300 de hectare de pădure în decurs de șase ani în județul Harghita și împrejurimi. Circa 4.295 de hectare de pădure au dispărut între anii 2000 și 2006, conform unui experiment de detectare a tăierilor râse ce utilizează serii de imagini satelitare multitemporale Landsat, pe o zonă test care acoperă mare parte din județul Hargita și zone din județele alăturate. Hartă interactivă a fost realizată de colectivul de Geomatica forestieră din cadrul Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Silvicultură “Marin Dracea” – ICAS București. Din cele circa 4.300 de hectare de pădure dispărută, echivalentul a aproape 5.900 de terenuri de fotbal, circa 2.458 de hectare au fost detectați pe 246 suprafețe mai mari de 3 hectare, acestea fiind suspectate a fi tăieri râse ilegale. Harta interactivă pusă la dispoziție de Hotnews prezintă un experiment privind detectarea dispariției unor suprafețe acoperită de vegetație forestieră (păduri și pășuni împădurite), în intervalul 2000 – 2006, prin utilizarea seriilor de imagini satelitare multitemporale Landsat, pe o zonă test. Interesant este că harta nu prezintă tăieri sau defrișări ilegale, ci doar zonele în care pădurea a dispărut în intervalul de șase ani analizat. Harta indică, totuși, și suprafețele mai mari de 3 hectare ce pot fi suspectate de tăieri ilegale.
Din Prosport aflăm că Barcelona s-a calificat în finala Ligii Campionilor de la Berlin, de pe 6 iunie. Catalanii, care câştigaseră meciul tur de manieră clară, scor 3-0, graţie dublei lui Messi şi golului marcat de Neymar au pierdut la Munchen, 2-3. Returul de pe terenul lui Bayern Munchen a început cum nu se poate mai bine pentru Guardiola, care spera la o revenire miraculoasă. Benatia a deschis scorul repede, în minutul 7, după o centrare din corner a lui Xabi Alonso. Barca s-a redresat rapid, iar Neymar a egalat în minutul 15, servit perfect de Suarez, şi şi-a adus echipa în avantaj 14 minute mai târziu, cu un şut la colţul scurt, după o pasă a aceluiaşi uruguayan. După pauză, Luis Enrique a fost nevoit să-l schimbe pe Suarez,. accidentat, cu Pedro, iar echipa sa nu a mai contat pe fază ofensivă. Lewandowski a egalat în minutul 59, după un dribling superb pe lângă Mascherano, iar Muller a oferit 15 mintue de spranţă, prin golul de 3-2. A rămas 3-2, iar Barcelona merge în finala de Berlin, unde aşteaptă învingătoarea dintre Real Madrid şi Juventus, care se vor întâlni miercuri seara în capitala Spaniei în manşa secundă a semifinalelor, care va începe de la scorul de 2-1 pentru torinezi.
