Din ziarele de marți, aflăm că majoritatea românilor cred că prețurile la alimente vor scădea după reducerea TVA, cum a funcționat propaganda sovietică antiromânească, care este gradul de încredere pe care românii îl au în ANAF, care sunt cei mai bine plătiţi manageri de la companiile din energie deținute de stat, dar și dacă mai este posibilă unirea cu Republica Moldova.
Din ziarul Adevărul aflăm ca aproape 60% din români se aşteaptă ca preţurile alimentelor şi ale băuturilor nealcoolice să fie mai mici după reducerea TVA de la 24% la 9% începând cu 1 iunie, respectându-se integral sau parţial scăderea taxei, relevă barometrul INSCOP Research realizat la comanda ziarului „Adevărul“. Astfel, majoritatea românilor consideră că reducerea TVA la alimente şi la băuturi nealcoolice de la 24% la 9%, începând cu 1 iunie, este o măsură bună pentru ei personal (83,8%) şi pentru economie în general (78,2%), în timp ce mai puţin de 6% din ei cred că decizia fiscală nu va aduce beneficii nici lor, nici economiei, arată rezultatele sondajului „Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research în perioada 23-30 aprilie. Sondajul s-a realizat pe un eşantion de 1.085 de persoane, reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani, cu o eroare maximă admisă a datelor de ±3%, la un grad de încredere de 95%, chestionarele fiind aplicate în 40 de judeţe şi Bucureşti (77 de localităţi). De asemenea, 34,5% din respondenţi consideră că taxe şi impozite mai mici înseamnă mai puţini bani pentru sănătate, educaţie şi infrastructură, în timp ce 38,8% din ei nu cred acest lucru. 57% din români cred că preţurilor alimentelor şi ale băuturilor nealcoolice vor scădea de la 1 iunie, respectându-se integral (19,3%) sau parţial (37,7%) reducerea TVA de la 24% la 9%. Totuşi, unu din trei români (32,8%) se aşteaptă ca preţurile să nu scadă deloc după reducerea Taxei pe Valoarea Adăugată, mai arată rezultatele sondajului. Etapa de culegere a datelor pentru acest sondaj s-a încheiat pe 30 aprilie şi nu a acoperit ultimele evoluţii care par a indica o temperare a suspiciunilor potrivit cărora marile lanţuri de magazine ar creşte artificial preţurile înainte de reducerea TVA. Între timp, după o serie de discuţii dintre reprezentanţii Guvernului şi ai marilor retaileri, unele lanţuri au anunţat chiar o îngheţare a preţurilor. Peste 60% din respondenţii sondajului preferă reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% în locul unei scăderi a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, 28,9% – contrariul, iar 9,2% – nu au răspuns sau au spus că nu ştiu răspunsul.
Din Evenimentul Zilei aflăm cum a funcționat propaganda sovietică antiromânească. După ocuparea țării în 1944, propaganda a fost folosită pentru a sprijini instalarea sistemului comunist în România. URSS a acționat ca învingătoare în război și ca autoritate de ocupație militară, a aplicat statului român regulile capitulării necondiționate și ale regimului de ocupație (cu multe abuzuri), iar națiunii române presiunea unei vinovății generale, pentru care trebuie să plătească un cost politic. Această presiune s-a exercitat în primul rând prin poziția oficială sovietică în privința statului român și a națiunii sale: a) șantajul cu retrocedarea Transilvaniei, care s-a exercitat prin condiţionarea reinstalări administraţiei româneşti de îndeplinirea tuturor condiţiilor de armistiţiu, b) propaganda antiromânească, respectiv acțiunea deliberată a ocupantului sovietic de inducere a „unui sentiment de asumare a condiției de popor ocupat”, prin “acte care au provocat frica, sentiment creator de lașitate și supunere”.
În Capital.ro citim un sondaj despre gradul de încredere pe care românii îl au în ANAF. Astfel, cititorii Capital nu au încredere în ANAF, 90% răspunzând negativ la întrebarea sondajului realizat de publicaţia noastră pe site-ul propriu. Nu există nici pe departe pretenţia că eşantionul ar fi reprezentativ după regulile sondajelor de opinie profesioniste, însă răspunsul merită analizat. Una din principalele cauze, indentificate de sondaj are in vedere legislaţia fiscală interpretabilă. Descifrarea intenţiilor legiuitorilor este adesea o corvoadă, nu doar pentru simplii contribuabili, ci şi pentru specialiştii în fiscalitate şi, paradoxal, pentru autorităţi. Abundă exemplele de circulare pe care Ministerul de Finanţe trebuie să le emită către administraţiile din teritoriu pentru a le indica modul de aplicare a prevederilor legale. Sunt nenumărate situaţiile în care răspunsul primit, chiar şi în scris, de la o direcţie a ministerului nu este recunoscută ca valabilă de toate administraţiile judeţene sau de o echipă de control a ANAF. O alta cauza are în vedere abuzurile, care sunt posibile, în majoritatea cazurilor, pentru că legislaţia le permite, aşa cum menţionam mai sus. Textele sunt interpretabile şi au inadvertenţe.
Ziarul Financiar ne prezintă topul salariilor celor mai bine plătiţi manageri de la companiile din energie deţinute de stat. Petru Văduva, director general al Transgaz, conduce în top cu echivalentul unui venit lunar de 150.000 lei, la o companie cu afaceri de 1,6 mld. lei. Urmează şeful Transelectrica, Ion-Toni Teau, cu venituri lunare de 70.000 de lei la afaceri de 2,7 mld. lei. Managerii privaţi ai celor mai mari companii de stat de pe bursă au încasat împreună 4,4 milioane de lei din salariul de bază şi bonusurile plătite în 2014, primul an complet în care aceştia s-au aflat la conducerea unora dintre cele mai profitabile firme listate. De departe cel mai bine plătit „CEO la stat“ este Petru Văduva, directorul general al transportatorului de gazeTransgaz (TGN), care a încasat anul trecut 1,8 mil. lei, potrivit calculelor ZF pe baza rapoartelor comitetelor de remunerare. La fel ca în cazul celorlalţi directori, salariul de bază reprezintă o mică parte, doar 10%, din veniturile totale în cazul lui Văduva, restul fiind bonusuri de performanţă. Petru Văduva a venit la conducerea Transgaz în 2013 de la grupul Ţiriac Holdings, unde deţinea funcţia de director general. Luând în calcul strict venitul de bază, cel mai bine plătit CEO din sectorul de stat ar fi Virgil Metea, şeful producătorului de gaze naturale Romgaz (SNG), care în 2014 a încasat un salariu lunar de 22.000 de lei net. Adunând toate bonusurile primite în anul 2014, inclusiv unele care îl recompensau pentru performanţa din 2013, Virgil Metea a încasat un venit net de 824.000 de lei, triplu faţă de salariul său de bază. Venitul primit de la Romgaz în primul său an complet de mandat a fost mai mare decât venitul anual încasat în 2012, când conducea firmele de distribuţie de gaze şi energie ale E.ON.
Din Wall Street aflăm că în ultimul timp apar foarte multe modele noi de afaceri, unele chiar provocatoare pentru reglementările legislative actuale. Totuși, majoritatea sunt businessuri care nu cer bani utilizatorilor, iar problemă este cum se pot autosusține, a declarat Julien Ducarroz, directorul comercial al Orange România, cel mai mare operator de telefonie mobile de pe piață locală, în cadrul emisiunii Wall-Street360. Un concept nou, dar cu un model de business care nu este gratuit, este cel de sharing economy, o idee potrivit căreia colaborarea între membrii unei rețele prin împărțirea resurselor (timp, bani, mașini, locuințe, expertiză etc.) poate maximiza valoarea obținută de părțile implicate. Acest concept stă în spatele unor platforme precum Uber, Airbnb sau 2Parale. “Sunt reglementări care se aplică unui model vechi de business și când apare o astfel de inovație este rolul clientului să aleagă ce își dorește cât timp beneficiul este mai mare. Cred că este evident că va fi un lucru bun evoluția businessurilor de tip sharing economy. Dar sunt foarte multe alte modele de afaceri. Dacă aș spune că nu vor funcționa, înseamnă că aș ignoră toate inovațiile care au loc. Dar întrebarea care apare și care se punea și în Sillicon Valley este de unde vin banii pentru că majoritatea acestor businessuri nu cer bani utilizatorilor sau sunt parțial gratuite. Și nu cred că toți banii pot veni din publicitate pentru că publicitatea scade”, a explicat Ducarroz. El oferă că exemplu un start-up din zonă de fotografie fondat de doi berlinezi. a€œDaca ai nevoie de o poză cu doi oameni pe plajă, în prezent te duci la Getty Images și ei îți prezintă câteva poze și plătești pentru cea pe care o vrei. Însă acești tineri au creat un start-up prin care adună toate pozele din lume și îl răsplătesc pe cel care a făcut poză pe care tu o alegi”.
Din Gandul.info aflăm că unirea cu Republica Moldova este unul dintre pariurile pe care România le-a pierdut, arată istoricul Lucian Boia în ultima sa carte “Cum s-a românizat România”, apărută de curând la Editura Humanitas .„Problema cu Basarabia este că ea nu a participat decît în prea mică măsură – n-a avut cum să participe- la procesul de formare a naţiunii române, de-a lungul secolului XIX-lea”, susţine Lucian Boia în cartea sa. Într-un interviu pentru Gândul, Lucian Boia explică de ce a ajuns la concluzia că Republica Moldova nu va fi prea curând unificată cu România. „Pentru moment, chestiunea previzibilă nu este unirea, ci este apropierea celor două ţări şi atragerea Republicii Moldova către cadrele Uniunii Europene. Asta e ce se poate lua în considerare în mod rezonabil. Ce va aduce viitorul în plan mai îndepărtat rămâne de văzut”, arată Lucian Boia în interviul pentru Gândul. Procesul de românizare a teritoriului românesc a durat un secol şi jumătate, o perioadă relativ mică după cum susţine Istoricul Lucian Boia în ultima sa carte lansată la Editura Humanitas- „Cum s-a românizat România”. Cu toate că românizarea a fost unul dintre cele mai mari succese ale românilor, aceştia au pierdut, totuşi, un pariu important: Republica Moldova. „Aşa cum se înfăţişează lucrurile în prezent, apropierea, cu totul firească, dintre cele două ţări nu pare să se îndrepte spre o fuziune”, arată Lucian Boia în cartea sa. În partea a doua a interviului pentru gândul, istoricul arată că „Republica Moldova de astăzi nu este acelaşi lucru cu România de astăzi”, şi nimeni nu poate spune dacă cele două ţări se vor uni. „Pentru moment, chestiunea previzibilă nu este unirea, ci este apropierea celor două ţări şi atragerea Republicii Moldova către cadrele Uniunii Europene. Asta e ce se poate lua în considerare în mod rezonabil. Ce va aduce viitorul în plan mai îndepărtat rămâne de văzut”, a declarat Lucian Boia.
Din Prosport aflăm că Madrid Open 2015 a fost ediţia surprizelor: Petra Kvitova a câştigat proba feminină, după o finală cu Svetlana Kuznetsova, jucătoare dinafara listei capilor de serie, iar Andy Murray a câştigat primul Masters 1.000 pe zgură, în faţa “Regelui Zgurii”, Rafael Nadal. Turneul de la Madrid dă peste cap calculele hârtiei înaintea celui de-al doilea Mare Şlem al anului: propune nume noi de urmărit la Paris, jucători şi jucătoare pe care “favoriţii tradiţionali” trebuie să îi aibă în vedere, cu un plus de consideraţie. Petra Kvitova, Svetlana Kuznetsova, Andy Murray, dar şi Florin Mergea şi Rohan Bopanna, la dublu, intră deja în discuţie pentru a doua săptămână de la Paris, cu şanse la trofeu. Ca şi condiţii de joc, Madridul este mult mai departe de ceea ce se aşteaptă în capitala Franţei decât alte turnee: altitudinea schimbă săritura mingii, dar şi efectele pe care jucătorii reuşesc să le imprime mingilor, controlul este uşor mai scăzut iar stilul agresiv este premiat. Chiar dacă Roma oferă condiţii mai apropiate de centralul “Philippe Chatrier”, cu două săptămâni înainte de obiectivul principal al “sezonului roşu”, turneul de la Madrid este favorizat, ca un concurs la care fiecare îşi permite încă să rişte, să forţeze la maximum, lucru mai dificil de făcut cu doar şapte zile înainte de principala competiţie de obiectiv. În circuitul feminin, este scris negru pe alb: turneul de la Madrid oferă 100 de puncte în plus faţă de Roma, fiind turneu Premier Mandatory, faţă de Premier 5 – cel din Italia. Şi la băieţi, “turneul lui Ţiriac” este peste Monte Carlo – care intră la limită în rândul Masters-urilor, fără obligativitate de participare precum celelalte şi neoficial, şi peste Roma. În 2014 şi 2013, finala feminină de la Madrid s-a repetat la French Open, cu acelaşi rezultat, ceea ce a determinat examinarea cu un plus de atenţie a celor petrecute în capitala Spaniei, în ultimele şapte zile.
