Din ziarele de miercuri, aflăm cum s-a transformat PNA-ul în DNA şi cum a început să ancheteze corupţia din Guvern şi din Parlament, că taximetriştii au scăpat de impozitarea bacşisului, că Huawei vrea să se dezvolte în România, care sunt măsurile pe care BVB le va aplica pentru a creşte numărul de investitori mici, dar şi cum a încercat un apicultor amator sa împiedice construirea unei gropi de gunoi în vârful muntelui.
Din ziarul Adevărul aflăm cum s-a transformat PNA-ul în DNA şi cum a început să ancheteze corupţia din Guvern şi din Parlament. România asistă, de la o vreme, la încătuşarea unor personaje pe care le credea intangibile. Este un fenomen despre care se spune că ne va schimba istoria recentă, dar ale cărui origini şi evoluţii sunt încă neclare pentru cea mai mare parte a populaţiei. Istoria anticorupţiei pe care o vedem acum ajunsă la apogeu este compusă dintr-un lung şir de momente care i-ar fi putut schimba traiectoria şi dintr-o succesiune de etape în care s-a construit cea mai temută instituţie a României postdecembriste: Direcţia Naţională Anticorupţie. Cea mai intensă perioadă a acestei evoluţii – şi, după unii, şi cea mai importantă – a început în seara zilei de 12 decembrie 2004, când Traian Băsescu îl învingea pe Adrian Năstase în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. România venea după 14 ani de capitalism sălbatic, în care justiţia fusese ţinută sub control politic şi nu îndrăznise să se apropie de marii îmbogăţiţi ai tranziţiei. Traian Băsescu era, la rândul său, un produs al acestei epoci, dar cucerise electoratul promiţând, cu ochii în lacrimi, că îi va pedepsi pe corupţi cu ţepe în Piaţa Victoriei. Numirea Monicăi Macovei: „Băsescu n-a avut de ales“ După numai câteva zile de la instalarea la Cotroceni, Băsescu a început să dea semne că este hotărât să se întoarcă împotriva sistemului din care se ridicase: i-a convocat pe şefii SRI şi le-a cerut o evaluare a cercurilor de interese care influenţau deciziile politice, a anunţat introducerea corupţiei pe lista ameninţărilor la siguranţa naţională şi s-a implicat personal în numirea unui ministru de Justiţie din afara sferei politice. „Pe Monica Macovei eu le-am băgat-o pe gât în Guvern, a fost contribuţia mea sută la sută“, ne explică Băsescu acum, după zece ani. Monica Macovei îşi aminteşte că telefonul preşedintelui a găsit-o spălând vasele: „S-a întâmplat chiar în ziua de Crăciun a anului 2004. M-a chemat fiul meu, iar când am luat receptorul am auzit o voce: «Alo, aici Traian Băsescu». Nu vorbisem niciodată. Mi-a propus să fiu ministru al Justiţiei şi am întrebat: de ce eu, ce implică asta? Iar argumentul dânsului a fost: un om dintr-un partid politic nu va putea niciodată să facă reformă în Justiţie pentru că are relaţii în partid şi este supus influenţelor“. Ajunsă la Ministerul Justiţiei, Monica Macovei a hotărât că Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA) trebuie reformat din temelii şi a început să caute un procuror pe care să-l aşeze în fruntea acestei instituţii. A refuzat propunerea premierului Tăriceanu de a aduce procurori din străinătate, a cerut recomandări din sistem şi a stabilit o comisie de evaluare în care a fost inclus şi un psiholog. Monica Macovei îşi aminteşte: „Psihologul punea întrebări şi le observa reacţiile celor veniţi la interviu. Apoi îşi nota: candidatul a transpirat, a lăsat ochii în jos, e un om ezitant. La Daniel Morar, mi-a spus: «Acest om este o stâncă. E un tip care nu se va lăsa impresionat de niciun politician». Exact asta căutam“.
În Evenimentul Zilei citim despre bătălia pe care o duc sindicatele din Sănătate cu ministerul de resort pentru creșterea cu 10% a veniturilor salariale și care se lasă cu amenințări cu proteste. Nemulțumiți de negocierile purtate cu Ministerul Sănătății pentru creșterea veniturilor tuturor angajaților din Sănătate, sindicaliștii Sanitas vor să negocieze direct cu Guvernul. Ei solicită acordarea unei creșteri salariale cu minimum 10% din salariul de bază pentru toți angajaţii din Sănătate, începând cu data de 1 septembrie. „În urma discuţiilor care au durat mai bine de trei ore, luând în considerare tergiversarea finalizării acestor negocieri şi rezultatul incert de la acest moment, liderii organizaţiilor judeţene Sanitas au mandatat Biroul Executiv să negocieze cu reprezentanții Guvernului acordarea unei creșteri salariale de minimum 10% din salariul de bază tuturor lucrătorilor din Sănătate, începând cu 1 septembrie 2015”, se arată în comunicatul remis redacției EVZ, după întrunirea de ieri a Consiliului Naţional al Federaţiei Sanitas. Dacă negocierile eșuează, va fi declanșat și un amplu program de acțiuni sindicale revendicative, spun reprezentanții Sanitas.
Capital.ro ne informează că Ministerul de Finanţe a transmis ANAF, în urmă cu o săptămână, că Antifrauda nu trebuie să verifice dacă taximetriştii impozitează bacşişul şi au registru de bani personali pentru că, tehnic, le este imposibil să respecte aceste prevederi. Alte servicii, cum sunt restaurantele sau hotelurile, mai au de aşteptat, deşi ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a promis că impozitarea bacşişului va fi eliminată până la 1 iunie. În urmă cu o săptămână, pe 19 mai, conducerea ANAF a transmis Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală ( DGAF) şi direcţiilor regionale de finanţe publice din toată ţara o adresă prin care arată că taximetriştii nu pot înregistra bacşişul pe casele de marcat şi nu trebuie să aibă registre de bani personali. Practic, printr-o circulară, autorităţile scutesc 80.000 de taximetrişti de aplicarea acestor reglementări. În loc să modifice legislaţia în Monitorul Oficial astfel încât prevederile să fie clare şi uşor de luat la cunoştinţă de către toţi contribuabilii, Finanţele au recurs la o metodă informală, precizându-le autorităţilor de control pe cine trebuie să controleze şi pe cine nu. Modalitatea găsită de minister pentru a rezolva problema este cu atât mai discutabilă cu cât însuşi ministrul de Finanţe a anunţat că, de la 1 iunie, impozitarea bacşişului şi folosirea registrului de bani personali vor fi abrogate. Deocamdată nu au fost aprobate şi publicate în Monitorul Oficial niciun fel de modificări, cu toate că până la data anunţată mai sunt câteva zile. Adresa trimisă ANAF este un răspuns dat de Ministerul de Finanţe la solicitarea Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) referitoare la registrul de bani personali şi impozitarea bacşişului în cazul activităţii de taxi. Solicitarea COTAR, din 23 aprilie, trimisă ministerului arată că „aparatele de marcat montate în prezent pe cele 80.000 de autovehicule ce desfăşoară activitatea de taximetrie în toată ţara nu sunt prevăzute cu tastatură, astfel că şoferul nu poate elibera un bon fiscal distinct pentru o anumită sumă de bani primită ca bacşiş”. Prin urmare, confederaţia a cerut ministerului să explice cum trebuie să procedeze pentru a respecta OUG 8/2015. Răspunsul Finanţelor a venit după aproape o lună: „Aparatele de marcat fiscale destinate activităţii de taximetrie sunt case de marcat cu structură închisă, realizate numai în sistem unitar, care includ un taximetru prin intermediul căruia se măsoară timpul şi distanţa parcursă şi care calculează automat sumele datorate de client. Astfel, aparatele de marcat fiscale destinate activităţii de taximetrie se află în imposibilitate tehnică, confirmată prin avizele tehnice eliberate de instituţia abilitată în domeniu, de a emite bonuri fiscale pentru sumele încasate cu titlu de bacşiş, situaţie în care taximetriştilor nu le este opozabilă obligaţia prevăzută de art 2^2 din PUG 28/1999, repectiv de a emite un bon distinct pentru eventualul bacşiş încasat.”
Din Wall Street aflăm că România ocupă un loc important în planuri de dezvoltare ale Huawei, datorită potențialului pe care îl prezintă, atât în dezvoltarea tehnologiei, cât și în ceea ce privește oamenii talentați și dezvoltarea de business. La nivel de piață, cea din China este foarte diferită de piață din România și alte țări europene, a declarat, pentru wall-street.ro, Gavin Wang, VP al Huawei România Product & Solutions. „De exemplu, piață europeană a operatorilor cuprinde mai mulți jucători, este mai fragmentată, spre deosebire de cea din China. În ceea ce privește gradul de adoptare al tehnologiei, România este un mediu modern, în domeniul IT&C. La nivel mondial, România ocupă un loc fruntaș atunci când este vorba despre viteză internetului, mai mare decât viteză medie din China. Pe de altă parte, în China adoptarea tehnologiei este concentrată mai ales în zonă de suport a dezvoltării economiei, ținând cont de nevoile generale ale consumatorilor. Chiar dacă adoptarea noilor tehnologii nu este atât de rapidă, că în Europa, calitatea acestora este mai bună. De exemplu, în China, licențele 3G și 4G au pătruns mai târziu decât în Europa, dar au fost mult mai repede dezvoltate după lansarea lor”, completează el. În 2014, compania a înregistrat o evoluție de 45% pe segmentul smartphone-urilor, acoperind o cotă de circa 4,5% din piață, în România. În 2014, compania a vândut 200.000 de smartphone-uri, 80% dintre acestea provenind din contractele cu operatorii telecom de pe piață locală.
În Ziarul Financiar citim despre măsurile pe care BVB le va aplica în următoarele luni pentru a creşte numărul de investitori mici. Printre acestea se numără: deschidere live a şedinţei cu cele mai bune oferte de preţ, call center pentru informare şi condiţii promoţionale pentru a stimula tranzacţiile „intra-day”. Miza sunt economiile de 30 miliarde de euro ale românilor de rând care „lenevesc” acum în depozite bancare pentru dobânzi mai mici de 3% pe an şi care ar putea fi puse la lucru în folosul economiei prin investiţii în acţiunile companilor listate, în obligaţiuni şi titluri de stat. Cu doar 20.000 de investitori de retail care îşi ţin economiile în acţiuni ale companiilor listate, bursa de la Bucureşti este încă departe de a fi o alternativă de economisire la depozite pentru români. În bănci, peste 12 milioane de persoane ţin economii de 30 miliarde de euro, pentru dobânzi mai mici de 3% pe an. Spre comparaţie, bursa de la Bucureşti a crescut în primele cinci luni ale anului cu 5%, cifră la care se adaugă un plus de 5% din câştigul din dividende. Miza conducerii BVB este acum convingerea deponenţilor să facă următorul pas „în carieră” şi să devină investitori. „Pregătim pentru investitorii de retail «deschiderea live a şedinţei» prin care vom afişa pe website-urile noastre în timp real cele mai bune cotaţii din ofertele de bid şi ask din stadiul de predeschidere ce are loc de la ora 9:30 până la 9:45. De asemenea, până la mijlocului lunii iulie, vom lansa o platformă de informare pentru rapoartele şi ştirile emise de companiile listate. Tot până la mijlocul lunii iulie, vom lansa un call center, sistem prin care vom lua apeluri de la investitori şi de la orice persoană interesată de investiţii. Acesta este doar una dintre exemplificările faptului că bursa este pentru oameni”, a spus Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB.
În Gândul.info citim despre cum a încercat un apicultor amator sa stopeze construirea unei gropi de gunoi în vârful muntelui. Într-un colţ de rai din inima Bucovinei, autorităţile făuresc o lucrare unică: o groapă de gunoi la 1.100 de metri altitudine. Aristide Maxim are 58 de ani şi de 15 trăieşte în Valea Putnei, satul cu circa 600 de locuitori, aflat la mai puţin de 1.000 de metri de vârful Pasului Mestecăniş, unde de doi ani de zile se lucrează „la groapă”. Aflat la pensie, fostul inginer se îndeletniceşte în prezent cu apicultura. Are 27 de stupi, însă se teme că nu va mai avea miere când va începe exploatarea gropii. Într-o localitate în care o mare parte dintre locuitori se tem că vor avea probleme cu primarul dacă vor contesta public groapa de gunoi, Aristide Maxim a luat iniţiativa de a lupta împotriva ei. După mai multe adrese trimise la Primăria Pojorâta, Consiliul Judeţean Suceava – proprietarul gropii, Prefectura Suceava, Ministerul Mediului, dar şi Avocatului Poporului, a decis să intenteze proces alături de alţi 22 de localnici din Valea Putnei şi Mestecăniş, cele două sate aflate de-o parte şi de alta a viitoarei gropi ecologice de gunoi. Procesul a fost intentat abia în 2014, la un an de la începerea construcţiei. „Ne-am trezit în luna aprilie (2013 n.r.), când deja exista iarăşi un memoriu, o plângere, cu semnături strânse şi date la primărie, şi trimise apoi la Consiliul Judeţean şi la Prefectură. Răspunsurile au fost, însă, ambigue, hotărâte că nu se mai poate face nimic. Astfel, am fost nevoiţi să ne adresăm în instanţă”, ne spune dl. Maxim povestea luptei lui cu sistemul.
Prosport ne informează că CSM Bucureşti este, în premieră, campioana Ligii Naţionale de handbal feminin, după ce echipa antrenată de Mette Klit a câştigat meciul secund al finalei competiţiei, scor 20-17, chiar pe terenul campioanei en-titre, HCM Baia Mare. În primul joc, disputat la Bucureşti, CSM reuşise o victorie la limită, scor 23-22. O campanie de transferuri net mai inspirată, o antrenoare care a ştiut să construiască o defensivă excelentă cu materialul avut la dispoziţie, dar şi o futilitate neaşteptată în atac din partea lui HCM Baia Mare sunt cauzele care au dus la câştigarea titlului de către CSM Bucureşti. Echipa din capitală a avut fluctuaţii majore în acest sezon, meciuri în care nu a impresionat, dar a ştiut să păstreze ceea ce are mai bun pentru final, când a dat lovitura decisivă, cu două victorii grele, după meciuri care au provocat interes mai mult prin dramatism, decât prin ceea ce s-a jucat în teren. Aşadar, această echipă, la care se adaugă transferuri importante, precum Joergensen, Gullden sau Fisker, va reprezenta România în Liga Campionilor, acolo unde HCM Baia Mare a ajuns până în sferturi în actualul sezon.
