În ziarele de joi, citim o analiză despre consumul populaţiei şi construcţiile de locuinţe noi, problema cardului de sănătate, situaţia imobiliarelor româneşti, un interviu cu antreprenoarea Mihaela Gînju, dar şi un interviu cu adjunctul Secretarului pentru Comerţ al SUA, Bruce Andrews, pe tema securităţii cibernetice.
Din ziarul Adevărul aflăm că consumul populaţiei şi construcţiile de locuinţe noi au fost, şi în primul trimestru din 2015, cele mai dinamice sectoare economice. Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat un surprinzător avans de 4,3% în primul trimestru din 2015 faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Surpriza este cu atât mai mare cu cât structura pe sectoare care au contribuit la această performanţă seamănă izbitor cu cea consemnată în anii de boom economic. Datele tip „semnal“ comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică arată doar creşterile economice procentuale (1,6% faţă de trimestrul anterior şi 4,3% faţă de acelaşi trimestru din 2014), dar există suficiente alte raportări – tot ale INS – care ne arată cum au evoluat principalele sectoare din economie. Balanţa ponderilor se echilibrează Prima surpriză vine de la sectorul de construcţii, care pe medie a crescut cu 13,4%, în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB este de 6,3%. Industria, în schimb, a avut o creştere (ca volum al producţiei) de 3,3%, însă ponderea acesteia în PIB este de aproape 25%. În cealaltă parte, la utilizarea PIB, consumul este cel mai important. Creşterea acestuia a fost, potrivit comunicărilor anterioare ale INS, de doar 3%, însă ponderea consumului în PIB este de 61%. Rezultă că atât consumul, pe partea de utilizări, cât şi construcţiile şi, desigur, industria – pe partea de formare – au dinamizat economia, la fel ca în perioada 2006-2008.
Din Evenimentul Zilei aflăm că președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate atrage atenția furnizorilor de servicii medicale să își trimită specialiștii IT la discuții cu experții în domeniu ai Casei. Implementarea cardului național de asigurări de sănătate continuă, în ciuda scandalurilor declanșate de reacțiile părților. Medicii de familie au criticat, pe de o parte, modul în care au procedat Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). S-au plâns și pacienții care au avut de suferit, fie pentru că au fost refuzați în lipsa cardului, fie pentru că au pierdut zile în șir pentru a-și valida/inițializa cardul național de sănătate – acel unic document în baza căruia se decontează serviciile medicale prestate. De cealaltă parte, premierul Victor Ponta acuză derularea unor campanii de dezinformare care i-ar avea la bază pe cei care nu vor mai putea fura din banii Sănătății, grație noului sistem implementat. Premierul a susținut acest lucru, deși președintele Casei, medicul Vasile Ciurchea, a recunoscut de mai multe ori – și în conferințe de presă, și în declarațiile date pentru Evenimentul zilei faptul că sunt anumite probleme inerente oricărui început, darămite implementării unui sistem complex, la nivel național. Spitalele, farmaciile și medicii de familie – în marea lor majoritate- nu au luat aplicația gratuită de la Casă și au optat pentru una din cele 17 aplicații compatibile cu sistemul CNAS, ne-a declarat președintele CNAS, Vasile Ciurchea. Dar că pentru o bună func ționare contează nu doar legătura dintre cititorul de card și sistemul informatic al prestatorilor, ci și de o bună legătură între interfața sistemului prestatorului și interfața Casei. El a mai explicat că „mai sunt unele probleme tehnice cu validarea cardurilor”, dar că acestea se datorează în mare parte faptului că sistemele informatice ale prestatorilor de servicii medicale au fost dezvoltate de terți fiecare după propriile nevoi și resurse. Oficialul CNAS a atras atenția că deși a convocat la CNAS specialiștii IT ai prestatorilor pentru discuții și soluții în remedierea defecțiunilor, nu toată lumea a venit. „Unii specialiști IT au venit și problemele s-au remediat. Alții ne-au ignorat și au probleme. Eu nu pot să intru în sistemele lor informatice. Și vă spun că un asemenea sistem nu se poate implementa de unul singur, toți trebuie să contribuim!”, a declarat, pentru EVZ, Vasile Ciurchea.
Capital.ro ne informează că la şapte ani de la declanşarea crizei imobiliare, Aradul continuă să reamintească de degringolada în care a intrat piaţa românească. Oraşul care promitea cinci centre comerciale pe o stradă a rămas în final cu două proiecte şubrezite, după ce Carrefour, Cora şi mallul Armonia au fost eliminate. Calea Aurel Vlaicu din Arad oferă un tablou clar al evoluţiei întregii pieţe imobiliare din România. În plin avânt economic, investitorii se grăbeau să cumpere aici terenuri pentru a-şi asigura expansiunea într-o ţară în care cuvântul mall începea să fie la modă. Grăbiţi de creşterea accelerată a preţurilor şi de concurenţa care îi motiva să construiască primii, dezvoltatorii imobiliari au uitat de indicatori precum puterea de cumpărare sau de obiceiurile de consum ale populaţiei. Au investit sute de milioane de euro în terenuri aflate la câteva sute de metri distanţă unele de altele, iar din cele cinci malluri anunţate pe aceeaşi stradă au fost ridicate trei: Armonia, Atrium şi Galleria. „Nu cred că Aradul a fost pe lista cuiva ca un oraş neapărat senzaţional. Mai mulţi dezvoltatori au investit în terenuri şi au început proiecte în efervescenţa dinainte de criză şi au fost nevoiţi să meargă mai departe. Cred că întâmplarea a jucat un rol important aici“, explică Andrei Văcaru, Head of Research & Consultancy în cadrul JLL România. În scurt timp, Aradul a devenit oraşul cu cea mai mare densitate de spaţii de retail modern la mia de locuitori din ţară, depăşind cu mult oraşele mari. După deschiderea celor trei malluri, majoritatea investitorilor interesaţi să dezvolte proiecte în acest oraş au bătut în retragere. Asta după ce AFI Europe, care deţine un lot chiar vizavi de Atrium, ajunsese la un acord să îşi unească viitorul proiect printr-o pasarelă cu concurenţii de peste drum. Acum AFI tratează Aradul cu precauţie, însă nu şi-a abandonat total planurile.
Din Ziarul Financiar aflăm că vestul ţării a avut cea mai bună dinamică a pieţei muncii în perioada 2010- 2013, având în vedere că, în total, în judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara numărul de joburi a crescut cu 21.400. Totodată, salariile medii nete ale angajaţilor din această regiune au depăşit valoarea de 2.000 de lei brut pe lună, înregistrând o creştere de 16% în intervalul analizat, arată datele centralizate de ZF pe baza celei mai recente cercetări statistice publicată de Institutul Naţional de Statistică (INS). „Soldul” angajărilor făcute în cei patru ani analizaţi în cercetarea INS arată că, în toate cele opt regiuni de dezvoltare, în perioada 2010- 2013 numărul de locuri de muncă a crescut cu circa 67.000. Dacă vestul ţării a avut cea mai bună dinamică din punctul de vedere al noilor angajări cumulate cu creşterile salariale semnificative, statisticile arată că cele mai multe locuri de muncă au fost create totuşi în regiunea Centru (care cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu), unde s-au făcut 29.600 de angajări în intervalul analizat. Unul dintre angajatorii din regiunea Centru care a făcut recrutări în această perioadă este banca Raiffeisen, care a deschis un centru operaţional la Braşov, unde în 2012 şi 2013 au fost transferate de la Bucureşti activităţi operaţionale precum procesarea tranzacţiilor, a popririlor, activităţi de call center, analiză şi administrarea creditelor persoane fizice şi colectarea creditelor. „La finalul anului 2010 am deschis centrul operaţional de Braşov pe care l-am dezvoltat şi în anii următori, prin diversificarea activităţilor realizate. În prezent, centrul are 530 de angajaţi. Nu previzionăm o creştere spectaculoasă a numărului de salariaţi în următoarea perioadă, deşi angajări se fac tot timpul, ca urmare a specificului acestui sector care are o fluctuaţie mai mare de personal”, a spus Corina Vasile, directorul de comunicare al Raiffeisen Bank.
În Wall Street citim un interviu cu antreprenoarea Mihaela Gînju. Când a ieşit definitiv din “lumea corporatistă” pentru a intra “în lumea afacerilor” avea 37 de ani. Se întâmplă după doi ani în care s-a tot gândit la o idee care i-a venit în minte la o conferința. Când a decis că este momentul, a vorbit cu câteva persoane și în câteva luni și-a făcut firmă. Acum, la zece ani distanță, antreprenoarea a ajuns la afaceri de 140.000 de euro. Ea îi învață pe români cum să vorbească în public și în față angajaților și cum să fie ei însuși, adică din ceea ce ea numește “leadership creativ”. Mihaela Gînju (47 ani, în prezent) spune că și-a dorit dintotdeauna să aibă propriul business, chiar dacă mai întâi a trăit experiența de angajat. A lucrat în vânzări la câteva companii din IT și ca trainer la o companie de training și consultanță. Între timp, a ajuns manager și a făcut chiar și un MBA. CV-ul de până atunci îi prevestea, teoretic, o carieră în creștere. Dar “toate bune și frumoase până la o conferința unde a vorbit primul, a dormit toată sală, a vorbit al doilea, a dormit toată sală. După ei a venit un american, care în momentul în care a urcat pe scenă a zis “Buna ziua!” ochi în ochi cu lumea. A trezit sala. Când s-a trezit sala, inclusiv eu, atunci a fost declicul meu că poți să ai oricâtă experiență, oricâtă școală, oricâte competențe, oricâte olimpiade la matematică câștigate, dacă nu ai antrenamentul vorbirii în public, al exprimării opiniei în public, al asumării de sine în public”, descrie Mihaela contextul în care și-a dat seama că poate să-i învețe pe oameni cum să vorbească în public și să facă din asta un business. După acel moment, a petrecut încă doi ani să se gândească la acea idee și să dea contur conceptului care avea să se transforme într-o afacere. Când, în sfârșit, a decis că este momentul, a părăsit “lumea corporatista” și s-a dus direct la actualii parteneri în companie, Adrian Stânciu (antreprenor și consultant de afaceri) și Liviu Papadima (profesor universitar). “În 6 luni firma a fost gata. Am lansat-o pe 29 noiembrie 2005, apoi am muncit cu toate motoarele turate pentru că ne-am îndrăgostit pur și simplu de idee. Nu știu dacă a fost greu sau ușor, era prima data când făceam o firmă. Fiscalitatea oricum nu este ceva care să avantajeze antreprenoriatul, nici atunci, nici acum”, spune acum antreprenoarea.
Hotnews prezintă un interviu cu adjunctul Secretarului pentru Comerţ al SUA, Bruce Andrews, pe tema securităţii cibernetice. În interviul acordat, Bruce Andrews a precizat care sunt motivele pentru care ţara noastră est atât de importantă pentru companiile americane, în pofida faptului că piaţa din România e mică în comparație cu cea americană sau cu alte piețe europene. “Sunt patru motive importante. Primul: România are un sector al tehnologiei informațiilor și comunicațiilor impresionant și în creștere. Doi: Securitatea cibernetică este o problemă fără frontiere. E o chestiune importantă pe tot globul, dar există provocări anume în această regiune. Trei: Statutul de membru al UE, iar România este un lider regional – la summitul de acum sunt prezente 11 țări din regiune. Apoi, companiile sunt direct interesate, unele companii de tehnologie au investit deja milioane de dolari și au mii de angajați în România – ele au recunoscut deja importantă pieței românești. Iar un al cincilea motiv este, cred, vigoarea alianței și prieteniei dintre SUA și România, în condițiile în care o Românie prospera și puternică este o prioritate importantă pentru SUA”. De asemenea. oficialul american a vorbit şi despre România, ca lider regional, despre nevoia de întărire a securităţii cibernetice, mai ales în condiţiile actuale, dar şi despre potenţialele ameninţări din partea criminalilor cibernetici.
În Prosport citim despre vizita făcută de Ionuţ Negoiţă la sediul DNA. Finanţatorul lui Dinamo a mers împreună cu ofiţerul de Integritate al FRF, Costin Negraru, în strada Ştirbei Vodă nr.79-81 şi a discutat cu procurorii mai bine de o oră. Surse din club susţin că Negoiţă a vorbit mai mult despre finala Cupei României din 2011, Steaua – Dinamo 2-1, meci jucat la Braşov. ProSport revine astăzi cu noi informaţii în exclusivitate din discuţia Negoiţă – procurorii DNA, informaţii care duc către fostul antrenor al clubului, Ioan Andone. În 25 mai 2011, ziua finalei, actualul finanţator de la Dinamo era doar sponsor. Acţionarii, adică oamenii cu decizie şi cu influenţă asupra jucătorilor, erau Nicolae Badea şi Cristi Borcea. Vasile Turcu se afla pe picior de plecare, certat cu cei doi pe suma de bani care i se cuvenea din transferurile clubului, iar Dragoş Săvulescu, al patrulea acţionar, părea un personaj dintr-un alt film. Dincolo, la Steaua, finanţatorul George Becali se confrunta cu o criză majoră de rezultate. Clubul nu mai câştigase un trofeu de cinci ani, cu un an mai mult decât perioada de secetă de la rivala Dinamo, iar la finală echipa a fost antrenată de Cosmin Olăroiu, întors în ţară ca un salvator pentru ultimele meciuri din sezonul 2010-2011. Teoretic, finala era momentul în care Steaua şi Dinamo trebuiau să sară una la beregata celeilalte pentru un trofeu. În culise însă, relaţia George Becali – Cristian Borcea se strângea din ce în ce mai tare. Cei doi se pregăteau de nunta ultimului, programată la trei luni după finală, în august 2011, nuntă la care Becali avea să fie naş de cununie.
