Adevărul scrie despre cum poate profita România de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlocu. Se înfruntă, din nou, două teorii, fiecare cu argumentele şi chiar realităţile lor adiacente. Prima este cea a viziunii imperiale în care valoarea construcţiei este dată, chiar condiţionată, de valoarea şi stabilitatea metropolei. A doua vorbeşte despre valoarea spaţiilor de margine într-un timp al reaşezărilor globale, atunci când marginile imperiului, fie el simbolic sau nu, devin, brusc, esenţiale.
Gândul arată cum CNADNR are nevoie de șapte experţi cheie pentru opt kilometri inexistenți de autostradă. Autostrada Bucureşti-Ploieşti rămâne în continuare inaccesibilă multor şoferi pentru că, la doi ani de la inaugurarea a 56 de kilometri, cu mare fast, de către actualul premier Victor Ponta şi fostul – Călin Popescu Tăriceanu, nu există „ciotul” de drum care ar trebui să intre în Capitală. De altfel, pe nicio porţiune a autostrăzii Bucureşti-Ploieşti nu există parcări, spaţii de servicii, benzinării sau telefoane SOS. Deşi nu este clar cine va construi „ciotul”, când va fi gata şi dacă are întreaga finanţare asigurată, CNADNR pune carul în faţa boilor şi scoate acum la licitaţie contractul pentru supervizarea lucrărilor de construcţie.
Capital anunță câţi bani recuperează statul de la infractori. Se estimează că autorităţile ar trebui să primească de la inculpaţi peste 250 de milioane de euro doar în dosarele instrumentate de DNA anul trecut. Sume semnificative ar trebui să fie recuperate şi în procesele iniţiate de DIICOT şi parchetele ordinare. În realitate, interlopii reuşesc să-şi ascundă tot mai bine averile.
Evenimentul Zilei scrie despre blestemul celor 300 de mii de păgubiți FNI și al sindicaliștilor Petromservice. Doi dintre cei mai puternici oameni din România ultimilor 20 de ani, Sorin Ovidiu Vîntu și Liviu Luca, au primit condamnări grele. Ei au fost obligați la plata a zeci de milioane de euro, iar magistrații le-au sechestrat averea. Cei doi au fost acuzați că au devalizat firma a 72.000 de sindicaliști. În primă instanţă, Vîntu, aflat în puşcărie într-un alt dosar, a primit o condamnare de şase ani şi două luni. Luca a fost condamnat la şase ani de îchisoare.
Hotnews prezintă cariera baronului de Mehedinti, Adrian Duicu: Note de 2, 3 si 4 in liceu, doctor in stiinte militare dupa intrarea in PSD. Baronul de Mehedinti, Adrian Duicu, avea in liceu note de 2, 3 si 4, fiind un elev submediocru, fapt care nu l-a impiedicat sa-si treaca mai tarziu in CV un titlu de doctor in stiinte militare. Despre lucrarea sa de doctorat ziarul Gandul a scris ca ar fi un plagiat. Potrivit unor imagini obtinute de HotNews.ro de la o reuniune de absolvire tinuta in 2012, in primul an de mandat la sefia CJ Mehedinti, rezulta ca elevul de liceu Adrian Duicu statea prost cu limba romana, unde a incasat si note de 2 in teza iar media generala o incheia la limita cu 5.
Ziarul Financiar dezvăluie cine este Ioana Petrescu, personajul principal al ultimelor 24 de ore, cum l-a întâlnit pe Victor Ponta şi cum a ajuns ministrul Finanţelor. În a doua parte a anului 2013, Ioana Petrescu, o necunoscută, este numită de premierul Victor Ponta consilier de stat pe probleme economice şi imediat parte în echipa de negociere cu FMI. În mai puţin de un an a devenit ministrul Finanţelor, din nou ca o surpriză, inclusiv pentru PSD. Era pariul personal al premierului că poate impune o figură nouă, 33 de ani, ambiţioasă, absolventă de Harvard, într-un peisaj politic populat cu baroni, cu figuri vechi, brăzdate de interese şi o camarilă proprie.
Ziare.com arată cine sunt separatistii din Ucraina, cum îi pregătește Rusia și cum mor pe capete degeaba. Artur Gasparian, un tanar de 24 de ani din orasul Spitak, din Armenia, a fost recrutat in luna mai, in Moscova, pentru a lupta in estul Ucrainei. Acolo a luat parte la ocuparea aeroportului din Donetk, o catastrofa pentru separatisti, care au pierdut aproximativ 50 de oameni in lupte.
Sport.ro scrie despre bugetul alocat naționalei Germaniei. Înaintea turneului final din Brazilia, al 20-lea Campionat Mondial din istorie, specialiştii nu previzionau o favorită clară pentru cucerirea trofeului. Printre echipele cotate cu şanse se numărau Germania, Argentina şi Brazilia, ţări cu tradiţie în fotbal, cu jucători extraordinari, dar şi o organizare excelentă a federaţiei care gestionează activitatea echipei, atât din punct de vedere administrativ, cât şi din punct de vedere economic.
