În ziarele de marți, citim despre politicieni și imunitatea în fața DNA, proiectul trenului urban și reabilitarea Centurii feroviare a Bucureștiului, mita pe care o cereau inspectorii sanitari supermarketurilor și unde ajungea, lupta antifraudă și conflictele pe care le stârnește, dar și despre CNADNR, o companie cu un buget de investiții de 1,5 miliarde de euro.
Gândul prezintă cum vor politicienii din România să obțină superimunitate în fața Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Deputații au introdus în regulament o prevedere care a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României (CCR) în 2013. Este vorba vorba despre articolul 195, la care au fost introduse o serie de alineate noi potrivit cărora solicitările DNA trebuie să conţină „indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei”. În 2013 când s-a mai încercat introducerea acestei prevederi în regulament, CCR a argumentat că astfel se induce „concluzia că Senatul sau Camera Deputaţilor se pot pronunţa asupra calificării juridice a faptei imputate sau asupra temeiniciei acesteia”.
Hotnews prezintă ce s-a întâmplat cu proiectul trenului urban și reabilitarea Centurii feroviare a Bucureștiului. Cele două proiecte ar fi trebuit să fie gata în 2012, însă au rămas doar pe hârtie, întrucât sunt în așteptarea unor studii de fezabilitate. “Prima parte a acestui proiect, și anume segmentul de sud-vest al centurii feroviare, a fost inclus în programul de modernizare a liniei CF Giurgiu – București. Următoarea etapă care trebuie demarată este procedura de contractare a serviciului de elaborare a studiului de fezabilitate aferent acestui obiectiv de investiții”, a precizat Ministerul Transporturilor pentru HotNews.ro.
În Evenimentul Zilei citim cum cerea mită inspectorii sanitari de la supermarketuri pentru a-și finanța partidul. Astfel, secretarului general adjunct al PNL, Marian Zlotea, fost președinte al Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). judecat pentru corupție și constituirea unui grup infracțional organizat, și subordonații lui cereau șpagă de la supermarketurile din București. Mita era folosită ca protocol la ANSVSA, la pomenile electorale ale fostului PDL sau cadouri pentru șefii politici, scrie EVZ.
Adevărul prezintă situația unei familii din Buzău căreia dividendele în valoare de 1 leu i-au atras datorii de 1.000 de lei la Fisc. Dividendele, fiind considerate venituri din investiţii, atrag obligatoriu plata unei cote de 5,5% drept contribuţie de asigurare de sănătate. Numai că, potrivit legislaţiei fiscale, pentru sume derizorii procentul nu se aplică la valoarea acestora, ci la valoarea salariului minim pe economie. Aşa se face că în trei ani, leul primit în 2012 i-a adus Mariei Davidică şi o datorie de aproape 1.000 de lei către Fisc.
Capital arată cum se defășoară lupta antifraudă și neînțelegerile generate între comercianți și Fisc. „Măsurile luate sunt disproporţionate faţă de fapte. Nu există o casierie în care să nu găseşti un ban în plus faţă de cât este înregistrat şi atunci înseamnă că oricui din retail i se poate închide activitatea pentru o lună sau 3 luni, cu efecte tangibile şi intangibile greu de măsurat. Mărfurile sunt perisabile, angajaţii rămân pe drumuri, există riscul ca afacerea să fie pusă de butuci”, spune Constantin Sebeşanu, preşedintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România, HORA. În repliă, șeful Fiscului a precizat „În primul rînd, vreau să vă confirm intensificarea acestor controale care fac parte dintr-o amplă acțiune la nivel național ce vizează îmbunătățirea conformării voluntare și a disciplinei fiscale. În al doilea rând, este important de știut că, la baza conceperii listei cu agenții economici ce urmează a fi controlați, s-au aflat atât sesizările primite la Tel Verde, cât și analizele de risc efectuate de structurile de specialitate care utilizează un set de criterii de selectivitate riguroase”, a declarat pentru Capital preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Ştefan Diaconu.
Ziarul Financiar prezintă situația în care se află Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), o companie în care se investește de la buget 1,5 miliarde de euro și care are 6.000 de salariați. În ciuda faptului că are 6.000 de angajaţi, CNADNR trebuie să facă licitaţie publică şi să aleagă un proiectant şi un constructor privat pentru orice groapă care apare pe autostrăzile şi drumurile naţionale din România. Cum s-a întâmpla, spre exemplu cu podul de la Giurgiu-Ruse sau Autostrada Soarelui între Bucureşti şi Fundulea, unde CNADNR s-a aflat în postura de a face licitaţii pentru repararea integrală a carosabilalului, pe care au apărut o serie de cratere. Dacă ar construi sau reabilita drumuri în regie proprie, CNADNR ar economisi mai mult timp în realizarea proiectelor, potrivit ZF.
În Wall Street citim un studiu care arată că 87% dintre romanii care au cumpărat online în 2014 au cumpărat cel puțin un produs la promoție. Astfel, șase din zece romani au așteptat ca produsul dorit să intre într-o anumită promoție, înainte de a-l achiziționa, acest lucru întâmplându-se cel puțin o dată în ultimele șase luni.
Pro Sport arată cum fostul preşedinte al echipelor de fotbal Rapid, FC Braşov şi Astra, Dinu Gheorghe, a fost surprins în timp ce paria pe meciuri din Liga 1. Invitat la emisiunea de la DigiSport la care este colaborator permanent, Dinu Gheorghe a vorbit despre episodul care a ieşit astăzi la iveală, negând faptul că ar fi pariat: “Nu am făcut asta niciodată în viaţa mea. Nu trebuie să dau explicaţii nimănui despre ce fac în viaţa mea. Nu trebuie să dau explicaţii la poliţie de fiecare dată când plec din ţară, nu sunt implicat în vreo reţea de prostituţie. Ce, n-am voie să intru într-o casă de pariuri?”, a declarat Dinu Gheorghe.
