În ziarele de luni, citim o analiză a modului modului în care Fiscul a întocmit lista persoanelor supuse analizei fiscale şi întrebările care se ridică pe această temă, dar şi un interviu cu Teodor Mărieş, care a dus dosarul Mineriadei din iunie 1990 și al Revoluției la CEDO și acolo a avut câștig de cauză.
În Ziarul Financiar găsim o analiză a modului în care Fiscul a întocmit lista persoanelor supuse analizei fiscale. Fiscul a pornit de la 14.365.000 de contribuabili persoane fizice şi a ajuns în şapte paşi la 5.399 de contribuabili vizaţi de verificări, printr-un proces care ridică numeroase semne de întrebare. 295.253 persoane fizice au intrat în eşantionul semnificativ supus analizei de risc pentru că au împrumutat firma cu peste 200.000 de lei, au cumpărat case de peste 70.000 de euro, au depozite de peste 150.000 de lei sau au cumpărat maşini mai scumpe de 25.000 de euro. Între întrebările care se ridicăde aici sunt: De ce nu este menţionat numărul persoanelor din fiecare categorie, cine a stabilit aceste limit și de ce unele limite sunt în lei şi altele în euro?
Evenimentul Zilei prezintă un interviu cu Teodor Mărieș, care a dus dosarul Mineriadei din iunie 1990 și al Revoluției la CEDO și acolo a avut câștig de cauză, întrucât CEDO a constatat că autoritățile române au tergiversat ancheta într-un mod nepermis. El susține că cineva a făcut să dispară discursul care dovedeşte că Ion Iliescu a chemat minerii în București, pe 13-15 iunie 1990. „La CEDO a durat din 2007 și până în 2011, deci foarte puțin pentru că noi am obținut judecarea cu prioritate a dosarelor numite generic al Revoluției din 1989 și al Mineriadei din 1990. Acolo, ele au avut denumirea de „Dosarul Asociației 21 Decembrie I – Revoluția”, „Dosarul Asociației 21 Decembrie II – Mineriada”. Faptul că le-am obținut cu prioritate a fost bun, dar le-am tergiversat mai mult noi, pentru că statul român nu a vrut să pună la dispoziție documentele cu care noi să ne apărăm și să argumentăm afirmațiile și plângerile pe care le-am făcut la Curtea Europeană”, a spus Mărieş.
În ProSport citim despre Dinarom, o societate mixtă care urma să fie formată dintr-un capital 50% românesc şi 50% al italienilor. Însă, societatea nu a mai fost înfiinţată. “La întoarcerea de la Campionatul Mondial din Italia, de la Telese Terme, am avut 12 jucători la lotul naţional şi am rămas fără toţi cei 12 jucători. Atunci, condiţia era să nu plece niciun jucător. Au plecat 12 într-o singură zi. Italienii au spus La revedere! – Arrivederci!”, a spus Constantin Anghelache, membru în Consiliul de Administraţie al clubului de fotbal Dinamo
În Gândul.info aflăm mai multe despre insuccesul autorităţilor de a găsi planorul prăbuşit în Bucegi, deşi 900 de oameni şi şase elicoptere îl caută de patru zile. Răspunsurile oficiale fac referire la zona greu accesibilă, întârzierea în raportarea dispariţiei, precum şi caracteristicile tehnice ale aparatului dispărut. Planorul pilotat de Mircea Crăciun, de 56 de ani şi cu o mare experienţă în domeniu, a dispărut joi. S-a ridicat de la sol la ora 12:30, iar ultima legătură pe telefonul mobil a avut loc la ora 13:06. Abia după opt ore Romatsa a fost alertată că aparatul nu s-a reîntors la bază.
În ziarul Adevărul citim despre pericolul pe care îl aduce decizia Curţii Supreme, prin care medicilor li se interzice să primească orice fel de atenţii de la pacienţii trataţi în sistemul public – medicii vor pleca în străinătate. Scandalizaţi de hotărârea Curţii Supreme sunt inclusiv reprezentanţii pacienţilor, care se tem că, în doar câteva zile, atitudinea medicilor, şi aşa nemulţumiţi de nivelul salarial şi de condiţiile din spitale, se va înrăutăţi, în detrimentul bolnavului şi sunt de părere că judecătorii nu s-au gândit şi la consecinţe atunci când au elaborat textul legii. Pentru a soluţiona problema plăţilor informale primite de unii medici, autorităţile au elaborat un proiect de lege care aduce în discuţie completarea unui registru fiscal pentru doctori. Astfel, medicii care primesc atenţii de la pacienţi ar fi fost obligaţi să completeze toate bunurile şi sumele de bani pe care le obţin de la bolnavii pe care îi tratează.
Wall Street scrie despre legislaţia din România în privinţa dronelor, care oblige proprietarii să le înmatriculeze. “Din ultimele informații, reieșea că din cele circa 4.000 de drone doar circa 60 au fost și înmatriculate. Prețul înmatriculării este de 90 de euro fără TVA”, spune Eduard Avasilichioaiei, manager de vânzări la Sierra.ro, companie ce are în ofertă zeci de drone, areomodele, elicoptere, navomodele și alte produse care se termină, sau nu, în „modele”.
