Din ziarele de miercuri, aflăm ce dezvăluiri face detectivul particular angajat de Gheorghe Nichita pentru a-și spiona amanta, care este topul celor mai mari companii din România sau cum pot fi despăgubiți asigurații în cazul unul faliment. Citim, de asemenea și o analiză a celor trei ani de guvernare Ponta, dar și despre rețeaua băieților din jurul premierului.
Adevărul ne prezintă o analiză a celor trei ani de guvernare Ponta. După ce a introdus o serie de măsuri care au afectat şi afacerile companiilor, dar şi economiile românilor, Executivul condus de Victor Ponta a fost nevoit să le retragă, recunoscându-şi dizabilităţile manageriale. Efectele acestor gafe au fost, însă, suportate tot de firme şi de populaţie. În lipsa unei viziuni coerente privind reforma economică, dar şi presat de nevoia de a aduna cât mai mulţi bani la buget pentru a-şi finanţa programul social, Guvernul Ponta a acţionat haotic, adoptând măsuri care nu de puţine ori i-au derutat pe investitori, apoi renunţând la ele sub diverse pretexte. Guvernul a decis să introducă impozitul pe bacşiş la începutul lunii mai 2015, după ce agenţii economici depistaţi de inspectorii Direcţiei Antifraudă cu sume ce nu se regăseau în gestiune au motivat că acestea reprezintă bacşişul sau restul lăsat de clienţi. Numai că implementarea acestei măsuri nu s-a dovedit a fi uşor de implementat, motiv pentru care s-a renunțat laaceastă măsură. Loteria Bonurilor Fiscale, introdusă de Guvernul Ponta în vremea ministrului Vâlcov, a avut la prima extragere, organizată la 13 aprilie, peste 18.000 de bonuri câştigătoare, astfel că premiul a fost de 55 de lei. Fondul de câştig de un milion de lei pentru prima extragere s-a împărţit la numărul de bonuri emise la 7 februarie, cu valoarea cuprinsă între 6 şi 6,99 lei, pentru care s-a cerut revendicarea premiului.
Evenimentul Zilei ne prezintă un interviu cu detectivul particular angajat de Gheorghe Nichita pentru a-și spiona amanta. Acesta este unul dintre martorii cheie din dosarul instrumentat de procurorii DNA cu privire la edil și la cei doi directori de la Poliția Locală Iași. Ion Băcioi a început să lucreze ca detectiv în Iași încă din anul 2007 și de atunci a rezolvat unele cazuri care păreau imposibile. „Noi, ca detectivi particulari, suntem obligați să păstrăm confidențialitatea lucrărilor pe care le avem. Numai că, acum, cam toată munca mea a apărut deja în spațiul public. Au apărut și multe chestiuni neadevărate. Eu nu pot sta pe margine când știu foarte bine adevărul cu privire la toată această poveste, mai ales că au apărut în presă inclusiv discuții telefonice dintre mine și clienții mei”, ne-a declarat Ion Băcioi. Pentru că i-a fost rușine să vină în mod direct în biroul unui detectiv particular pentru a cere să-i fie spionată amanta, Gheorghe Nichita l-a trimis acolo pe Ștefan Avârvarei, șeful unui Serviciu din cadrul Poliției Locale Iași: „În luna noiembrie 2014, la mine în birou s-a prezentat un șef de la Poliția Locală. Nu-l știam. S-a prezentat la mine în birou ca orice client. Este vorba de domnul Avârvarei. Mi-a spus inițial că Adina Samson este iubita lui. Am făcut verificări suplimentare și, imediat, am aflat că nu este iubita lui. În doar două ore am aflat că este iubita primarului Nichita”. Detectivul spune că a simțit din prima că este o minciună la mijloc și că bărbatul venit în biroul său ascunde ceva. Era una dintre puținele supravegheri în care nu s-a stabilit perioada, având în vedere că tariful este unul calculat la oră. I s-au cerut detalii și amănunte despre relațiile amoroase pe care le-ar fi putut avea Adina Samson: „ Nu mi s-au cerut lucruri care să fie în afara legii. S-au cerut lucruri despre moralitatea ei. Nu mi s-a spus care este perioada supravegherii. Au apelat la firma mea pentru că, a doua zi, Adina urma să plece din țară către Spania. Nimeni nu știa unde va merge acolo și ce va face. Noi trebuia să aflăm”.
Din Capital.ro aflăm că un set de propuneri legislative deschide posibilitatea ca Autoritatea de Supraveghere Financiară, împreună cu Guvernul, să aibă acces nelimitat la un fond de peste 217 milioane de euro, bani strânși din cotizațiile firmelor de asigurare cu scopul explicit de a despăgubi asigurații în cazul unul faliment. Transformarea Fondului de Garantare a Asiguraților într-un organism independent, similar Fondului de Garantare a Depozitelor, înființarea unui vehicul financiar pe modelul băncii-punte şi limitarea sumelor ce urmează a fi primite de creditori în cazul falimentului unui asigurător, la 450.000 de lei, sunt demersurile prin care Autoritatea de Supraveghere Financiară încearcă să salveze companiile de asigurări aflate în dificultate. Prețul pe care piața și asigurații îl vor plăti în cazul în care cele trei propuneri devin literă de lege (înființarea vehiculului financiar a fost deja aprobată prin ordonanță de urgență) este atât de mare însă, încât nu justifică îndârjirea ASF și a Guvernului de a evita, indiferent de costuri, căderea companiilor aflate în dificultate, după cum arată specialiștii consultați de Capital.
Ziarul Financiar ne prezintă topul celor mai mari companii din România. Astfel, cele mai mari 20 de companii din România au avut anul trecut o cifră de afaceri de 146 mld. lei (33 mld. euro), în creştere cu 4% faţă de 2013, rezultat care reprezintă 12% din businessul total al firmelor locale, arată un top realizat de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi din anuarul „Cei mai mari jucători din economie“. Constructorul auto Automobile Dacia, controlat de grupul francez Renault, este pentru al doilea an consecutiv cea mai mare companie din România după ce a raportat un avans de 2% al cifrei de afaceri până la 18,8 mld. lei şi a mărit distanţa faţă de locul doi, OMV Petrom SA, care a avut vânzări în scădere cu 9% şi un profit net cu 62% mai mic faţă de 2013. Grupul austriac OMV are trei companii în top 20. Cincisprezece din cele mai mari 20 de companii din România au înregistrat anul trecut afaceri în creştere, numai cinci au fost pe scădere, în timp ce şase firme au raportat pierderi. Primele nouă poziţii sunt neschimbate în ultimii doi ani, în timp ce Auchan şi OMV Petrom Gas sunt singurele intrări în top 20, un clasament în care nu şi-a făcut încă loc niciun business antreprenorial. Dedeman Bacău, retailerul de bricolaj controlat de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl, bate însă la uşa „greilor“ din business după ce a raportat anul trecut vânzări de 3,4 mld. lei, în creştere cu 26% şi o marjă de profit de 12%. Kaufland s-a detaşat în poziţia de lider al comerţului modern, dar spre deosebire de 2013, anul trecut este urmat de reţeaua francezăCarrefour, care pentru prima dată a detronat de pe locul secund Metro Cash & Carry. Grupul francez deţine în România şi compania Artima SA, însă în acest clasament a fost luată în calcul doar entitatea fiscală Carrefour România SA. British American Tobacco este cel mai mare jucător din industria bunurilor de larg consum cu afaceri de 6,9 mld. lei, duble faţă de 2008, în timp ce combinatul Mittal Galaţi rămâne singurul reprezentat din industria grea, deşi cifra de afaceri a colosului controlat de miliardarul Lakshmi Mittal s-a redus cu 50% faţă de 2008. Combinatul are cu 7.000 de oameni mai puţin faţă de acum şapte ani. Cel mai aspru program de restructurări a fost realizat de OMV Petrom SA, singurul producător de petrol şi gaze din România, care şi-a redus efectivele cu aproape 12.000 de oameni faţă de 2008.
Wall Street ne prezintă un interviu cu experta Edelman, Laetitia Gruwel, despre managementul crizei. Astfel, Gruwel susține că firmele trebuie să comunice în criză, chiar dacă nu oferă foarte multe informații, pentru că altfel apar zvonuri și presupuneri false care pot dauna foarte mult organizației. Laetitia Gruwel este fostă jurnalistă, cu o experiență de peste 20 de ani în managementul crizei, de-a lungul anilor lucrând pentru clienți din farma, domeniul alimentar, retail și industria jocurilor de noroc. Aceasta susține că, deși managementul se concentrează pe media, nu trebuie uitați angajații, întrucât ei au propria versiune a lucrurilor care se întâmplă în companie. Un alt sfat oferit de experta Edelman vizează încrederea pe care companiile trebuie să le-o ofere clienților. ”Rechemările de produse arată că o companie este de încredere. Companiile ar trebui să gândească în genul ”OK, nu este bun produsul, dar recunoaștem asta și îl rechemam”. La început, companiile făceau acest lucru la presiunea autorităților, dar acum o fac de la sine. Atunci rechemările reprezentau crize mari pentru companii, dar acum jurnaliștii nu le mai acordă multă atenție. Acum sunt parte din business, au devenit doar o procedură, nu mai sunt o criză”, a spus Laetitia Gruwel.
În Hotnews citim despre ”băieții deștepți” ai premierului Victor Ponta. Primul ministru refuză să demisioneze, iar Parlamentul a refuzat să-i ridice imunitatea pentru a fi anchetată faptă de conflict de interese în dosarul Sova, însă mizele menținerii lui în funcție sunt mult mai mari. În jurul sau gravitează rețele de interese și afaceri de milioane de euro. Una din ele, despre care presă a scris puțin spre deloc, este rețeaua “băieților deștepți” de la Romelectro – ISPE (Institutul de Studii și Proiectări Energetice SĂ), două firme care câștiga de ani buni contracte în valoare de zeci de milioane de euro pentru retehnologizare și modernizare în domeniul energiei. Unul din oamenii cheie din aceste firme este Dan Ioan Gheorghiu, numit în 2012 consilier onorific al premierului Ponta pe domeniul energiei. Întâmplător sau nu, Gheorghiu a devenit și mai apropiat de premierul Victor Ponta: vecin de apartament. Acesta n-a răspuns solicitărilor HotNews.ro. Potrivit datelor de pe SEAP, Institutul de Studii și Proiectări Energetice SĂ (ISPE) a obținut nu mai puțin de 29 de contracte în doar trei ani, 2012-2015.
Prosport ne informează că în urmă cu 50 de ani, în Finlanda, Ion Cernea câştiga tilul mondial la lupte greco-romane. În aceeaşi zi, se retrăgea din sportul de performanţă, la 30 de ani. ProSport a stat de vorbă marţi, la ceas aniversar, cu marele maestru. Ion Cernea a rămas un om al luptelor, antrenor, arbitru, formator de arbitri, iar viaţa de oficial al unuia dintre cele mai vechi sporturi şi-a construit-o alături de soţia sa, îndrăgita interpretă de muzică populară, Irina Loghin. Povestea titlului mondial cucerit la Tampere are ceva din eroismul cursei cu pagaia ruptă, a lui Ivan Patzaichin. Ion Cernea a luptat accidentat, cu dureri la umăr. Vicempion olimpic ediţia din 1960, de la Roma, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 1964, vicecampion mondial la Yokohama – Japonia în 1961, deţinător a zece titluri de Campion Naţional în cei zece ani în care a luptat la seniori (1955- 1965 la categoriile 52 ,57 şi 63 kg), Ion Cernea a vorbit pentru ProSport la ceas aniversar despre victoria carierei şi despre performanţă în sportul de ieri şi de azi.
