În ziarele de vineri, citim despre genocidul armean, serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) care a realizat un sistem de localizare a persoanelor aflate în dificultate, Bucureşti care se află pe locul patru în topul oraşelor cu cele mai mari stocuri de spaţii moderne, motivul pentru care numărul șomerilor din România este ridicat, dar și despre ce au înțeles senatorii cu privire la declarațiile despre închisorile CIA făcute de Ion Iliescu.
În ziarul Adevărul citim un articol despre genocidul armean din timpul Imperiului Otoman. La 24 aprilie comemorează un secol de când 1,5 milioane dintre ai lor au fost omorâţi de turci doar pentru că erau armeni şi creştini. Este unanim acceptat că termenul „genocid” are la bază tragedia armenilor. La fel, şi conceptul de „crimă împotriva umanităţii” a fost creat tot pentru armeni. În 1915, Puterile Aliate – Marea Britanie, Franţa şi Rusia – au trimis o scrisoare Imperiului Otoman, acuzând atrocităţile comise împotriva minorităţilor creştine de pe teritoriul imperiului, adică asupra armenilor, grecilor şi asirienilor. În contextul acestor crimei comise de Turcia împotriva umanităţii şi civilizaţiei, Guvernele Aliate anunţă public Înalta Poartă că vor considera personal responsabil pentru aceste crime fiecare membru al Guvernului Otoman, precum şi toţi agenţii lor implicaţi în astfel de masacre. Scrisoarea Aliaţilor către Înalta Poartă, prima utilizare oficială a termenului „crime împotriva umanităţii” Nu doar că niciun membru al Guvernului Otoman n-a fost tras personal la răspundere pentru deportări, ucideri în masă, marşuri forţate în deşert, violuri şi jafuri, ci Turcia îl ameninţă acum pe Papa Francisc să „nu mai facă vreodată o greşeală” precum aceea de a vorbi despre genocidul armean. „Îmi amintesc şi revendic”, stă scris pe insignele pe care copiii armeni le poartă în piept. Au în mijloc flori mov de nu-mă-uita, simbolul evenimentelor de comemorare din această lună, la care participă, printre alţii, Kim Kardashian şi Kanye West – cea mai cunoscută familie din lumea showbizului american are origini armeneşti, George Clooney – soţia sa, Amal, reprezintă Armenia într-un proces internaţional prin care speră să obţină recunoaşterea juridică de facto a genocidului prin condamnarea unui negaţionist, şi trupa de heavy metal System of a Down – toţi cei patru membri fac parte din diaspora armeană.
Din Evenimentul Zilei aflăm că serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a realizat, în premieră, un sistem de localizare a persoanelor aflate în dificultate, care nu pot comunica decât în scris. Însă, problema localizării trebuie adaptată legislației europene. Astfel, la sediul STS a fost anunțată realizarea unei aplicații prin care persoanele care apelează 112 pot fi localizate prin GPS, cu o precizie de 20 de metri. Conform normelor europene, localizarea se face prin intermediul releelor operatorilor de telefonie mobilă. Şeful Direcţiei Apel Unic 112 din cadrul STS, generalul Dănuţ Popescu, a precizat că „este un sistem util în special persoanelor cu dizabilităţi, care nu se pot exprima decât în scris”. În acest caz, persoana trebuie să deţină un telefon mobil de tip smartphone, care să aibă deschisă aplicaţia pentru GPS. Indirect, oficialul STS a atins o problemă sensibilă: nu avem legi reglementate cu legislația europeană. Una dintre victimele accidentului din Munții Apuseni, doctorul Valentin Calu, din cadrul Spitalului „Elias”, a declarat, pentru „Evenimentul zilei”, că este necesar punerea la punct a unui sistem care, la o simplă solicitare la 112, ambulanța să plece către locul în care se află victima. „Avem situații în București în care oamenii nu sunt în stare să mai vorbească ori să mai scrie și o apăsare pe tastă le poate salva viața”, a explicat medicul.
Din Capital.ro aflăm că Bucureştiul se află pe locul patru în Europa Centrală şi de Est din punct de vedere al stocului total de spaţii moderne de birouri, după Varşovia, Praga şi Budapesta, conform studiului realizat de compania imobiliară, DTZ Echinox. Stocul total de spaţii moderne de birouri în Varşovia, Praga, Budapesta şi Bucureşti la finalul lui 2014 era de 12,83 milioane mp, cu 5% mai ridicat faţă de anul anterior. Varşovia continuă să fie cea mai mare piaţă, cu 4,4 milioane mp, urmată de Budapesta cu 3,24 milioane mp, Praga cu 3,03 milioane mp şi Bucureşti cu 2,16 milioane mp de spaţii moderne de birouri. Pentru 2015, volumul total al livrărilor este prognozat să crească cu 15%. Varşovia va continua să înregistreze cele mai multe livrări, în timp ce în Budapesta nivelul livrărilor de spaţii noi va continua să fie limitat. Din totalul de 700.000 mp programaţi pentru finalizare în 2015, 46% sunt în Varşovia, 26% în Praga, 22% în Bucureşti şi 6% în Budapesta. Activitatea totală de închiriere în 2014 în capitalele analizate a fost de 1,7 milioane mp. Cererea a reprezentat 64% din volumul total tranzacţionat, cu aproximativ 1,08 milioane mp tranzacţionaţi. Cel mai ridicat nivel al cererii a fost înregistrat în Varşovia – 40%, în timp ce în Praga a reprezentat doar 18% din volumul total al cererii. Cele mai active companii pe segmentul închirierilor de spaţii de birouri au fost cele de IT, telecom şi servicii profesionale.
Din Ziarul Financiar aflăm că în România sunt 629.000 de şomeri (la o rată de 6,8%), dar mai sunt şi alţi 380.000 de români care nu figurează în statisticile de şomaj. Ei spun că îşi doresc un loc de muncă, dar nu fac nimic pentru a se angaja. Pentru a fi şomer, din punct de vedere statistic, trebuie să îţi cauţi activ un loc de muncă. Anul trecut, 380.000 de români îşi doreau să aibă un loc de muncă, dar nu făceau niciun efort pentru a-şi găsi o slujbă sau nu doreau să înceapă programul de lucru în viitorul apropiat, arată un indicator comunicat ieri pentru prima dată de către reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică. Astfel, cele 380.000 de persoane care formează „forţa de muncă potenţială adiţională” reprezintă numărul total de persoane care fac parte din populaţia inactivă (definită de numărul total de elevi sau studenţi, pensionari, casnice sau persoane întreţinute) care vor să lucreze, dar care nu îşi caută de lucru (situaţie în care se află 376.000 de persoane) sau care îşi caută de lucru, dar care nu vor să lucreze în perioada imediat următoare (din motive de sănătate, de exemplu). Majoritatea oamenilor care formează forţa de muncă potenţială adiţională sunt persoane din mediul rural care nu îşi caută activ un loc de muncă şi care aşteaptă, în general, să primescă oferte de muncă de la angajatorii care vin să îi angajeze sezonier. Aceste persoane nu intră în categoria şomerilor, definiţi, din punct de vedere statistic, drept persoane care îndeplinesc simultan 3 condiţii: nu au loc de muncă, pot începe să lucreze în următoarele două săptămâni şi şi-au căutat activ un loc de muncă în ultima lună. Astfel se poate explica, cel puţin parţial, decalajul dintre numărul scăzut de şomeri din România – de 629.000 de persoane anul trecut (adică o rată a şomajului de numai 6,8%)- în condiţiile în care numărul de salariaţi a fost de 5,8 milioane de persoane, iar populaţia aptă de muncă este de 9,2 milioane de persoane (care include şi persoanele care lucrează în agricultura de subzistenţă).
În Wall Street citim despre sectorul IT, care este în continuare fruntea domeniile de angajare, în care candidații sunt favorizați. Ca atare, programatorii sunt ofertați de angajatori chiar dacă sunt bine ținuți în alte companii, iar un programator bun este sunat pentru a fi invitat la interviu de cel puțin o data pe zi. “Un programator bun primește cel puțin o invitație pe zi la interviu. Trebuie să vorbești cu 500 de programatori pentru a aduce 50 la interviu”, a spus Daniela Vercellino, maanger de recrutare pe regiunea EMEA la Stefanini, în cadrul coferintei HR 2.0: Tendințe și provocări în 2015 în piață muncii, organizată de wall-street.ro în parteneriat cu Groupama Asigurări și compania de recrutare Lugera. Stefanini, companie braziliană de externalizare IT, are 200 de angajați pe zonă de programare și suport IT în România și plănuiește să urce numărul lor la 250. Totodată, grupul plănuiește să deschidă noi centre în regiunea EMEA, din care este probabil că unul să fie în România. “Inovarea vine de la angajații, salvarea nu o să vina niciodată de sus. Ei au capacitatea să genereze soluții pentru care nu le găsim scrise nici în cărți, nici în proceduri. Astăzi, de exemplu, se livrează remote și este un serviciu care se plătește scump de către clienți”, a mai spus Vercellino. Un programator poate fi convins să schimbe compania cu o tehnologie mult mai bună pe care să lucreze, cu programul tot mai flexibil, adică să nu-l întrebați de ce lucrează când are chef de acasă, cu colegii pe care îi va avea și proiectele atractive în care poate fi implicat. Astfel, după cum susține HR managerul Stefanini, selecția este foarte mult a candidatului.
Din Gândul.info aflăm ce au înţeles senatorii din comisia de anchetă despre închisorile CIA din declaraţia lui Ion Iliescu. La nivel oficial, România a negat permanent că CIA ar fi operat o închisoare clandestină pe teritoriul ţării, chiar şi după ce Senatul SUA a publicat raportul în care se confirma acest lucru. Ion Iliescu este primul oficial de rang înalt care confirmă această posibilitate, iar fostul şef al SIE Ioan Talpeş îi susţine afirmaţiile. Mai mulţi foşti senatori care au făcut parte din Comisia specială de anchetă în acest caz, în frunte cu europarlamentarul PNL Norica Nicolai, susţin şi acum că, la vremea respectivă, în perioada 2006-2008, nu au existat documente care să susţină acest fapt, deşi au fost audiaţi toţi şefii serviciilor secrete. Fostul senator Ilie Stoica spune că de altfel nici nu crede că există vreun document care să ateste aşa ceva, dar totuşi Comisiei de atunci nici nu i-a trecut prin minte să îl chestioneze pe Iliescu cu privire la dispoziţiile date consilierului său pe siguranţă naţională, Ioan Talpeş. De altfel, spun foştii senatori, declaraţia lui Iliescu este ambiguă, el vorbind despre un birou sau un spaţiu pentru CIA, nu despre o închisoare. „Nu spune nimic şi totul în acelaşi timp. Fiecare a înţeles ce vrea şi ce-i convine”, crede fostul senator PDL Jan Vraciu.
În Prosport citim despre documente care demonstrează felul în care conducerea Ceahlăului împrumuta clubului bani cu dobândă, metodă folosită la scară largă în ultimii ani în tot fotbalul românesc. Surse din cadrul clubului nemţean susţin faptul că preşedintele Viorel Măstăcăneanu împrumuta clubul chiar cu banii pe care, în prealabil, îi scotea din conturile Ceahlăului. Totul, susţin sursele, pentru a încasa dobânda. În apărarea lui, Măstăcăneanu spune că a refuzat să încaseze dobânda pentru banii împrumutaţi, însă recunoaşte că nu ar fi trebuit să ceară asta de la bun început. Petrolul, Dinamo, FC Braşov, ”U” Cluj, Oţelul, CFR Cluj, Rapid sunt cluburile din Liga 1 aflate în insolvenţă. Alte cluburi au probleme financiare serioase şi rezistă doar datorită unei fragil echilibru dat de banii veniţi din drepturile TV. Departamentele de marketing există doar la câteva cluburi, iar acolo unde funcţionează sunt produse încasări mici. Suporterii sunt departe de nişte stadioane care, cu mici excepţii, le oferă condiţii deplorabile. În mare, asta este reţeta actuală a unui fotbal românesc pe care finanţatorii, unii ridicaţi incorect de opinia publică la rangul de investitori, au pregătit-o în ulimii ani. Aşa-zişii afacerişti care au profitat de pe urma popularităţii fotbalului şi care au devalizat, legal sau ilegal, cluburile din România.
