În ziarele de luni, citim despre fuga Nadiei Comăneci din țară în 1989 și modul în care a reacționat Ceaușescu, dar și despre soldații mobilizați în estul Ucrainei, povestea ONG-ului ”Atelierul cu Pânză”, sectoarele economice din România care crează cele mai multe locuri de muncă, ce urmează pentru Grecia odată cu al treilea plan de salvare, dar și ce fotbaliști ar putea debuta la naţionala României în preliminariile Cupei Mondiale.
Adevărul arată cum a fugit Nadia Comănesci din țară în noiembrie 1989. Nadia Comăneci, gimnasta de nota 10, cea mai cunoscută sportivă a României, a trecut clandestin în Ungaria, iar de acolo a ajuns în America. S-a întâmplat în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989. În 1989 venise timpul să plec. Decizia a fost dificilă deoarece mi-a afectat familia. Am avut puţin timp de gândire, dar, sincer vă spun, mi-am urmat intuiţia. Altcineva a venit cu ideea, eu doar am acceptat. Am ajuns la graniţă, am fugit printr-o zonă interzisă şi, după ce am ajuns în Ungaria, am traversat graniţa în Austria. A fost periculos, dar nu aveam altă alegere… Nu am putut să le spun celor din familie că voi pleca. Am plecat având la mine doar hainele pe care le purtam în acea zi. Cu familia am luat legătura abia după Revoluţie“, declara Nadia, în 2012.
Pe Hotnews citim despre viața unui unui avocat din Ucraina, care a fost mobilizat la 15 kilometri de linia frontului. Oleksandr este unul dintre cei 12-15 soldați ucraineni care au în grijă punctul militar de control din Luganskoie, regiunea Donetk. ”Vreau să mi se termine anul și să mă întorc acasă. Sunt avocat, nu soldat”, mai spune Serghei. Doar câțiva dintre soldații staționați aici sunt militari de meserie. Serghei s-a înrolat în iunie 2014 și îi lipsește să profeseze avocatura. ”Cel mai urât moment a fost când rebelii trăgeau cu tancurile în noi”, își aduce el aminte de momentele când erau în poziție la 1 km distanță de punctul de control. ”Atunci a fost cel mai rău.”
Gândul arată povestea din spatele ”Atelierului cu pânză” din București. La parterul unei case vechi, de pe strada Sarmizegestusa, din Bucureşti, e forfotă. Bâzâitul maşinilor de cusut umple cele trei camere în care câteva persoane lucrează de zor: sacoşe din pânză, genţi, penare, portfarduri şi rucsaci, toate realizate din bumbac 100% eco sau din bucăţi de materiale care, altfel, ar fi ajuns la groapa de gunoi. Atelierul cu pânză are în vedere protejarea mediului şi sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi sau care provin din grupuri vulnerabile, prin oferirea de noi locuri de muncă. Înfiinţat în anul 2009 la iniţiativa organizaţiei non-guvernamentale Viitor Plus, proiectul s-a numit la început Sacoşa de Pânză, tocmai pentru că dorea să ofere o alternativă la pungile de plastic. Concret, sacoşe din bumbac 100% netratat, nevopsit şi neînălbit, cu etichete din hârtie reciclată. Ideea aparţine celor trei fondatori ai ONG-ului Viitor Plus – Teia Marina Gavrilescu, Teodora Pălărie şi Mircea Ilie-, iar de implementare s-a ocupat iniţial Iulian Ifrim.
Ziarul Financiar scrie care sunt sectoarele din economia României care au afaceri de peste 100 de miliarde de lei. Serviciile informatice şi fabricarea calculatoarelor, pieţe de 22 de miliarde de lei în care lucrează aproape 100.000 de oameni, au înregistrat anul trecut rate de creştere a cifrei de afaceri cuprinse între 13 şi 19%, fiind vedetele economiei raportat la ritmul de creştere. Aproape 9.000 de locuri de muncă au fost create în aceste industrii în 2014, în contextul în care la nivelul celor mai mari 25 de pieţe s-au pierdut 40.000 de locuri de muncă, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la mfinanțe.ro.
Capital arată ce urmează pentru Grecia după ce al doilea pachet de austeritate a fost aprobat. Astfel, în a doua jumătate a lunii august: Pierre Moscovici, comisarul european pentru Economie, a declarat la începutul acestei săptămâni că este mulțumit de progresele înregistrate de Grecia, iar creditorii vor încerca să concluzioneze discuțiile de privind programul de salvare al Greciei în ultimele două săptămâni din August. De asemenea, Un purtător de cuvant al guvernului grec a declarat că se așteaptă ca negocierile să se încheie la 20 august. Pe 20 august Grecia trebuie să ramburseze 3,2 miliarde de euro la BCE. Atena nu are bani pentru a plăti fără un ajutor financiar, asa ca va finanța fie prin al treilea pachet de salvare – în cazul în care acesta este aprobat la timp – sau probabil cu un alt împrumut-punte pe termen scurt.
În Wall Street aflăm povestea a trei tineri care cresc legume ecologice într-un sat din Vaslui, pe care, ulterior, le comercializează în București. Inițial, ținerii antreprenori și-au dorit să vândă legumele în două locații fizice din București, la Muzeul Țăranului Român și în Piață Regală din București, dar pe parcurs și-au dat seamă că cele mai multe comenzi veneau prin social media, publicul țintă fiind prezent mai mult în mediul online, media de vârstă a clientului Nutrivega fiind undeva pe la 33 de ani. “Este confirmarea unei tendințe. Nu sunt doar eu singură care își dorește legume sănătoase pentru copilul meu, ci este un segment larg. Părinții sunt clar cei mai în măsură să răspundă ofertelor noastre, dar și vegetarienii și persoanele cu anumite alergii și intelerante”, spune Oana Gorbănescu.
Pro Sport arată ce fotbaliști ar putea debuta la naţionala României în preliminariile Cupei Mondiale. Astfel, George Puşcaş este unul dintre favoriţii lui Viorel Moldovan, secundul lui Iordănescu la naţională. Atacantul în vârstă de 19 ani a fost la un pas să debuteze pentru echipa mare la finalul lui 2014, în “dubla” cu Irlanda de Nord şi Danemarca, dar selecţionerul a mizat pe experienţa altor jucători, pentru o mai bună clasare a naţionalei în clasamentul FIFA. De asemenea, și Dorin Rotariu, mijlocaș la Dinamo, în vârstă de 19 ani se află pe lista celor care ar putea debuta în acest sezon.
