În ziarele de joi, citim despre zăcământul de gaze, descoperit de grupul rus Lukoil în Marea Neagră, dar și despre o nouă licitație pentru o parte din averea afaceristului Dan Voiculescu. De asemenea, citim despre recuperatorii de creanțe și aflăm ce îi poate convinge pe tinerii români să rămână în țară.
În Adevărul, citim că Fiscul scoate la vânzare, pe 26 octombrie, acțiunile pe care fiicele omului de afaceri Dan Voiculescu le dețin la compania Sanagra. Aceasta este cea de-a doua licitaţie pe care Fiscul o organizează pentru vânzarea bunurilor familiei Voiculescu. O licitaţie vizează vânzarea unui număr de 306 de acţiuni pe care fiica cea mică a mogului media, Camelia, le deţine la compania Sanagra din localitatea Sântana de Mureş, judeţul Mureş, preţul de pornire, fără TVA, fiind de 1,463 milioane de lei (aproximativ 330.000 de euro). O altă licitaţie are ca scop vânzarea unui număr de 351 de acţiuni pe care fiica cea mare a lui Dan Voiculescu, Corina, le deţine la aceeaşi companie. În acest caz, preţul de pornire în licitaţie, fără TVA, este de 1,678 milioane de lei (aproximativ 380.000 de euro).
Hotnews scrie că, în urma descoperirii zăcământului de gaze din Marea Neagră, România ar putea deveni independentă energetic. Însă, în acest moment, gazele românești din Marea Neagră se afla sub control rusesc. În urma exploatării, Lukoil ar trebui să transporte gazele pe teritoriul României. Însă aici este nevoie de un parteneriat cu transportatorul naţional de gaze Transgaz. Trebuie construită o conducta care să ducă până la ţărm, iar de acolo în sistemul naţional. Odată ajunse pe teritoriul ţării, gazele pot fi furnizate ori către consumatori din România, ori la export prin punctele de interconectare cu Ungaria şi Bulgaria. Aici va fi exclusiv decizia Lukoil care are toate drepturile asupra gazelor din Marea Neagră în urmă concesiunii, chiar dacă proprietar asupra perimetrelor este statul român. Altfel spus, ruşii sunt cei care decid soarta gazelor româneşti din Marea Neagră. Ei vor fi cei care le vor controla.
Gândul arată să sute de români cu restanţe la credite sunt hărţuiţi de unii dintre recuperatorii de creanţe. “Până la urmă un rinichi nu ar fi mare lucru, ca să scăpaţi de datorie. Se poate trăi cu unul singur”,i-ar fi spus un recuperator de creanțe unui restanțier. În cazul în care un proiect de lege adoptat marţi de Senat va trece de Camera Deputaţilor şi se va transforma în lege această situație se va schimba. Proiectul va tăia din elanul celor 194 de firme de colectare de debite din România care vor putea obţine de la datornici maximum dublul sumei pentru care au cumpărat creanţele, fără să depăşească valoarea debitului principal. Acum s-a ajuns la lucruri de neimaginat. Un avocat spune că o bancă a vândut către recuperatori creanţe de 33.000.000 de euro, pentru suma de 1.500.000 euro, considerat de bancă drept un “preţ corect”. Reprezentanţi ai Asociaţiei de Management a Creanţelor Comerciale (AMMC), care reuneşte 15 firme, susţin că legea ar duce la majorarea creanţelor nevândute, ceea ce va genera o scumpire a creditelor, în urma cărora vor avea de suferit clienţii buni platnici. În executare silită sunt aproximativ 3 milioane de români şi există circa 700.000 de dosare de cesiune de creanţă.
Directorul unei companii a mărturisit, pentru Ziarul Financiar, că a făcut o ofertă fiecărei persoane care a depus CV-ul pentru angajare, dar nu s-a prezentat nimeni. Dificultatea de a găsi candidaţi care să lucreze în producţie este un fenomen general al sectorului de resurse umane care le dă bătăi de cap specialiştilor de ani buni. Tinerii în special nu mai sunt dispuşi de mult să facă aşa-considerata „muncă de jos“, ci vor salarii mari şi poziţii de management. Munca din fabrică a atins un alt nivel – angajatul care odată muta cutii din stânga în dreapta trebuie să înveţe să preseteze şi să coordoneze roboţi industriali, potrivit lui Remus Crăciun, directorul general al Ecopack, producător de ambalaje din carton ondulat controlat de omul de afaceri Vladimir Cohn. „Este adevărat că ne-am automatizat foarte mult producţia, cutiile noastre de carton fiind atinse pentru prima dată chiar de clientul nostru sau de merchandiserul din magazin. Asta nu înseamnă însă că nu avem nevoie de oameni, din contră, ne este foarte greu să găsim candidaţi. Angajaţii nu mai mută acum nişte cutii din stânga în dreapta, ei trebuie să înveţe să preseteze şi să coordoneze un robot“, a explicat Remus Crăciun, într-un interviu acordat pentru ZF.
Wall Street arată unul din doi tineri pleacă la muncă în străinătate. Peste jumătate dintre absolvenţii care sunt în căutarea unui loc de muncă ar fi dispuşi să plece la muncă în străinătate, iar 87% dintre studenţii deja plecaţi la facultăţi din afară se uită după oferte de muncă în afară graniţelor României. Când vine vorba de varianta intrării pe piaţă muncii din România, tineri absolvenţi sunt interesaţi de perspectivele de a avansa în carieră pe care le oferă angajatorul, posibilităţile de a se dezvoltă profesional, precum şi de oferta salarială primită. De asemenea, importante pentru tineri sunt şi tehnologiile digitale care le pot îmbunătăţi performanţă la locul de muncă, iar una din două persoane consideră că noile tehnologii îi ajută în căutarea unui job nou.
Capital a scris că o companie aeriană a construit o fermă pe un aeroport. Astfel, Jet Blue, o companie aeriană renumită în America, a anunţat că a înfiinţat o mică fermă vegetală chiar pe aeroportul JFK din New York. Pe circa 2.200 de metri pătraţi la marginea Terminalului 5 din aeroportul JFK din Queens, New York, a plantat cartofi albastri şi diverse ierburi de la rucola până la fenicul, rozmarin şi busuioc). În condiţiile în care în cadrul aeroportului nu există teren arabil, cartofii au fost plantaţi în lădiţe umplute cu pământ şi deşeuri alimentare adunate de la restaurantele din Terminalul 5. Compania aeriană îşi propune să obţintă două recolte pe an şi se aşteaptă ca din fiecare cultură de cartofi să obţină vânzări de circa 1.000 de lire sterline.
Pro Sport arată că, Dinamo s-a calificat pentru al doilea an consecutiv în semifinalele Cupei Ligii, după victoria de pe teren propriu, 2-0 cu CFR Cluj. În startul meciului, cele două echipe au arătat rău, dar repriza avea să fie una plină de evenimente. Prima decizie importantă pe care Tudor trebuia să o ia, dar nu a luat-o, a venit încă din minutul 8, când Păun a fost lovit fără minge. Mijlocaşul clujenilor a ieşit accidentat teren, dar Mevlja a scăpat nesancţionat. Cumva, Cosmin Matei a ieşit la rampă în minutul 22, când a pasat genial pentru Essombe. Vârful dinamovist a preluat ca la carte, l-a fixat pe Mincă şi a deschis scorul. Totul bine şi frumos, dar Essombe plecase dintr-un ofsaid evident în momentul pasei lui MAtei. Evident, gândurile au zburat instant spre cele trei eliminări dictate de Radu Petrescu în meciul din campionat
