În ziarele de luni, citim despre schimbarea legii azilului în Germania și ce implicații are pentru imigranți, dar și care este povestea din spatele romanului ”Toate pânzele sus” de Radu Tudoran. În continuare, aflăm de ce a ratat Anca Boagiu funcția de vicepreședinte în PPE, dar și la ce soluție a ajuns BNR pentru a evita procesele între bănci și clienții lor.
În Hotnews, citim despre schimbarea politicii cancelarului Germaniei, Angela Merkel, față de imigranți. Astfel, după ce Merkel a fost poreclită ”Mama Merkel” deoarece i-a întâmpinat cu brațele deschide pe imigranți, cancelarul și-a schimbat modul de acțiune. De săptămâna viitoare, în Germania, va intra în vigoare o lege a azilului mult mai aspră, iar de la 1 noiembrie ar putea începe valul de expulzări. Ştirea confirmă ceea ce şeful Cancelariei lui Merkel şi coordonatorul pentru refugiaţi, Peter Altmaier (CDU) a declarat vineri postului TV ARD: “Vrem că, în ceea ce priveşte expulzările solicitanţilor de azil refuzaţi, care nu au dreptul să rămână aici, să fim mai buni, mai repede mai buni, şi încă de anul acesta”. “Iar această s-ar putea întâmpla chiar cu câteva zile mai devreme”, a spus el, referindu-se la momentul începerii aplicării noului cadru legislativ.
Evenimentul Zilei explică de ce a rămas Anca Boagiu fără funcția de vicepreședinte în PPE. Astfel, certurile frecvente cu Theodor Athanasiu, dar și lipsa președintelui Klaus Iohannis de la Congresul de la Madrid au costat-o pe Boagiu funcția în PPE: „O parte din delegația PNL nu a votat pentru Anca Boagiu. Când îi dai drept de vot lui Teodor Atanasiu, având în vedere scandalurile din București, îți dai seama din start că măcar un vot e pierdut”, au declarat sursele Evz. În plus, deși președintele Klaus Iohannis putea să participe la Congresul PPE pentru a o susține pe Anca Boagiu, șeful statului nu s-a deplasat la Madrid. „Viktor Orban, premierul Ungariei, a făcut lobby pentru Kinga Gal, reprezentanta Ungariei, de la FIDESZ, până în ultima clipă, de exemplu”, au mai precizat surse parlamentare.
Adevărul arată care este povestea din spatele romanului ”Toate pânzele sus” de Radu Tudoran. Imediat după ce a publicat romanul „Un port la răsărit”, care critica subtil universul slav şi evoca Basarabia, Radu Tudoran a picat în dizgraţia regimului comunist. Autorul a dispărut tacit din lumea literară, iar în 1954, când a apărut „Toate pânzele sus!” trecuseră mai bine de cinci ani de când fusese îndepărtat. Autorul nu a dorit niciodată să scrie o carte de aventuri cum s-a numit aceasta, intitulată «Toate pânzele sus!» după o comandă marinărească din vremea corăbiilor pe care le propulsa numai vântul. Dar el avea o anumită pregătire pentru o asemenea întreprindere, fiindcă făcuse cu multă pasiune experienţa navigaţiei cu vele şi mai târziu îşi construise chiar o corabie, cu scopul de a călători în jurul lumii. Cum călătoria nu a putut s-o facă, ci doar a visat-o, autorul a convenit să pună visul în carte. Fiind animat de aspiraţii personale, el i-a dăruit scrierii întreaga experienţă, fantezia, imaginaţia şi puterea de muncă, toate acestea fiind disponibile după atâţia ani de tăcere”, a notat Tudoran pe ultima pagină a volumului.
Capital notează că până pe 7 noiembrie, Consiliile locale au termen să aprobe cotele de impozit pe clădiri, potrivit noului Cod Fiscal. Acesta stabilește un nou sistem de taxare în funcție de destinația clădirii, în loc de statutul proprietarului. Primăriile pot decide o cotă între 0,08% – 0,2% pentru clădirile rezidențiale și o cotă între 0,2 – 1,3% pentru clădiri nerezidenţiale. Firmele vor fi avantajate, prin efectul micșorării limitelor maxime de impozit din noul Cod fiscal. În prezent, cotele pentru persoane juridice sunt între 0,25% și 1,5%, iar pentru persoane fizice cota este de 0,1%. Astfel că, firmele care au clădiri de locuit vor plăti cel mult 0,2%, iar cele care au clădiri nerezidențiale aflate pe raza unor localități care au impus cota maximă de 1,5%, vor achita oricum mai puțin, prin micșorarea acestei limite la 1,3%, în 2016.
Ziarul Financiar scrie că, compania cu acționari ruși Omsk Carbon din Galaţi a crescut de 141 de ori în ultimul an. Astfel, de la un profit de sub un milion de lei în 2014, Omsk a ajuns să câștige 141 de milioane de lei în 2014. Totuşi, cifra de afaceri a Omsk Carbon nu vine de pe piaţa locală, ci din Grecia, Turcia sau Bulgaria. Reprezentanţii companiei gălăţene au declarat că în România vânzările sunt mici, având în vedere că şi clienţii sunt „mărunţi”, volumele tranzacţionate lunar situându-se în medie la 5-6 tone. Preţul unei tone de negru de fum variază între 800 şi 2.000 de euro, acest produs fiind utilizat în producţia de anvelope, fabricarea articolelor din cauciuc sau a lacurilor şi vopselelor.
Wall Street arat că BNR vrea să forțeze băncile să se împace cu clienții, înainte de un posibil proces. Astfel, Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (Centrul SAL) îşi va începe activitatea de anul viitor, românii care au litigii cu băncile urmând să primească o soluţionare gratuită a acestora apelând la nouă entitate. Clienţii nemulţumiţi ai băncilor vor fi cel mai probabil obligaţi să apeleze la Centrul SAL înainte de iniţia un proces în instanţa împotriva băncii. ”Cele două părţi vor comunica actele necesare Centrului ŞAL, conciliatorul le va analiză şi ulterior va redacta o soluţie. Această soluţie motivată de conciliator poate să fie sau nu acceptată de cele două părţi. Dacă este acceptată, ea devine obligatorie şi trebuie aplicată. Dacă una dintre părţi nu acceptă, atunci se va putea merge în instanţa de judecată, că şi până acum, soluţia Centrului SAL nefiind obligatorie”, a explicat Brânduşa Ştefănescu, profesor în cadrul ASE Bucureşti şi totodată preşedintele Colegiului coordonare al Centrului SAL.
Pro Sport arată că Steaua a terminat la egalitate cu Pandurii în meciul de duminică. Ajutat de forma fotbaliştilor, Edward Iordănescu i-a predat o lecţie lui Mirel Rădoi la toate capitolele pe care ultimul nu a apucat încă să le studieze la Chişinău: organizarea defensivei, blocarea vârfului fals, presingul şi contraatacul. Rezultatul final rămâne 1-1, iar Steaua scapă nemeritat de o înfrângere. Ambele echipe ajung la 27 de puncte, cu trei mai puţin decât liderul Astra Giurgiu.
